Premium
Economia românească va creşte mai susţinut în perioada 2019 - 2021, fiind estimat un ritm mediu anual de 5,5%, iar cererea internă (consumul şi investiţiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creşterii economice, conform Programului de convergenţă 2018-2021.
"Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condiţiile îmbunătăţirilor manifestate pe piaţa muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creştere (8,2% anual) pe fondul îmbunătăţirii climatului investiţional prin măsurile avute în vedere, precum şi a condiţiilor de finanţare atât din surse bugetare cât şi din fonduri structurale şi de investiţii", se menţionează în program.
Pentru anul 2018 se estimează o creştere economică de 6,1%, bazată exclusiv pe cererea internă. În cadrul acesteia s-a estimat că investiţiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 7,9%.
Potrivit sursei citate, creşterea economică pe termen mediu va crea condiţiile îmbunătăţirii ocupării, în special în ceea ce priveşte numărul salariaţilor. Astfel, se estimează că populaţia ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaţilor a căror, pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2021, faţă de 75% în 2017. Astfel, rata şomajului, conform AMIGO, se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.
Citește și: Înregistrări incendiare: Şefa TVR dezvăluie cum l-a dat afară pe Lucian Mândruţă
Rata medie anuală a inflaţiei este estimată, pentru 2018, la 4,3%. "Nivelul mai ridicat se datorează unui efect de bază, respectiv epuizarea efectelor statistice ale reducerii cotei de TVA cu un punct procentual (1 pp) şi eliminarea supraaccizei la carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017", se explică în document, care semnalează că, pentru perioada 2018-2021 rata inflaţiei estimată atât ca medie anuală cât şi la sfârşitul anului va înregistra, în lipsa altor şocuri, o tendinţă de reducere, ajungând în anul 2021 la 2,5% (medie anuală).
Raportul mai estimează că exportul va rămâne în 2018 o componentă a cererii care va sprijini creşterea economică a României, fiind estimată o creştere a exportului de bunuri cu 8,7%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2018 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,3%.
Citește și: Vești proaste pentru români: Cum vor fi afectați de retragerea SUA din acordul cu Iranul
Pentru intervalul 2018-2021 se estimează creşteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB va atinge în anul 2021 nivelul de 8%.
"Se estimează că se vor intensifica schimburile comerciale cu statele membre ale UE, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 75,8% în 2017 la circa 79% în 2021, în timp ce ponderea importurilor de bunuri va ajunge la 75,2% în 2021 de la 75,8% înregistrat 2017", se precizează în document.
În ceea ce priveşte deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe, se aşteaptă să atingă o valoare de 6,3 miliarde euro, reprezentând 3,1% din PIB, iar investiţiile străine directe vor acoperi în proporţie de peste 77% deficitul de cont curent. Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menţine la o valoare cuprinsă între 6,3 şi 6 miliarde euro, cu o pondere în PIB de 3,1% în anul 2018 şi 2,4% în 2021.
În perioada 2018-2021, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul şi contul de capital, se va menţine negativă, cu un trend ascendent, în condiţiile unei contribuţii ridicate a contului de capital.
Citește și: Ordonanța de Urgență care ar pune la pământ Pilonul II: Ce mutare ar pregăti Guvernul
Scenariul macroeconomic de dezvoltare pe termen mediu prezentat în acest program diferă de cel din ediţia precedentă a Programului de convergenţă, respectiv ediţia aprilie 2017, în ceea ce priveşte evoluţia PIB şi a componentelor sale. Astfel, în ediţia precedentă a Programului de convergenţă s-a estimat că PIB-ul se va majora cu 5,2% în 2017. Rezultatele economice obţinute de sectoarele economice, respectiv industrie, agricultură şi servicii au condus la o creştere a PIB-ului de 6,9%.
"Pentru anul 2018 şi următorii ani, în prognoză s-a avut în vedere impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de Guvernare asupra mediului de afaceri şi asupra puterii de cumpărare al populaţiei. Ca urmare, se aşteaptă ca în anul 2018 produsul intern brut să se majoreze cu 6,1% comparativ cu majorarea de 5,5% prognozată în varianta anterioară, având ca suport, în principal, cererea internă. Pentru perioada 2019 - 2021 se estimează că economia românească va înregistra un ritm mediu anual de creştere de 5,5%. Dinamicile de creştere ale formării brute de capital fix vor înregistra o accelerare, pe fondul îmbunătăţirii climatului investiţional prin măsurile avute în vedere, precum şi a condiţiilor de finanţare atât din surse bugetare cât şi din fonduri structurale şi de investiţii. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condiţiile îmbunătăţirilor manifestate pe piaţa muncii", se mai menţionează în document.
Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.
Comisia Naţională de Prognoză estimează că avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.
Citește și: Simona Halep şi-a stabilit noul obiectiv: La ce a RENUNŢAT liderul mondial – ‘nu mai contează’ .
