Premium
Victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidentiale din România ofera speranta unui viitor mai tolerant si ar putea contribui la o pozitie mai coerenta, mai unita a Uniunii Europene în fata Rusiei, comenteaza Financial Times, potrivit Mediafax.
Rezultatul alegerilor prezidentiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arata despre Europa centrala si de est: politica etnica problematica, lupta continua împotriva coruptiei si competitia între alianta euro-atlantica si Rusia.
Victoria lui Klaus Iohannis este speciala tocmai pentru ca el face parte din minoritatea germana, care reprezinta mai putin de un procent din populatia României, în conditiile în care nationalismul s-a infiltrat adesea în politica româneasca, dupa cum pot marturisi etnicii maghiari si evrei, comenteaza Financial Times. Românii au dat dovada de o maturitate exceptionala duminica, alegând un candidat din cadrul unei minoritati etnice pentru postul de presedinte. Pentru multi români, programele electorale si atractia personala a celor doi candidati au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnica.
Putine tari europene, din est sau vest, pot spune acelasi lucru, adauga FT, care se întreaba daca Bulgaria a avut un presedinte etnic turc, sau Italia si-a ales un premier din regiunea etnica germana Tirolul de Sud si chiar daca Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiana. Într-o regiune a carei istorie este plina de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România ofera speranta unui viitor al tolerantei.
Faptul ca Iohannis a fost ales pe baza unui program anticoruptie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunista, arata ca alegatorii români sunt la fel de satui ca aliatii occidentali ai tarii de coruptia din politica româneasca, din mediul de afaceri si administratia publica. FT subliniaza ca Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la presedintie este un semn ca politicienii nu vor scapa probabil nepedepsiti pentru abuzul de putere.
Victoria sa electorala ar trebui de asemenea sa sporeasca determinarea NATO si a Uniunii Europene de a ramâne ferme în fata eforturilor Rusiei de a-si extinde influenta politica, militara si economica în Balcani si zona Marii Negre. În unele privinte, sunt sanse mai mici ca România sa cedeze în fata presiunilor Rusiei, întrucât depinde mai putin de energia ruseasca si, ca o tara care a pierdut din teritoriu în fata Uniunii Sovietice, nu îsi face iluzii despre felul în care Kremlinul foloseste puterea. Totusi, din când în când, se aude ca politicieni de rang înalt au evocat în privat ideea de a încheia un acord cu Vladimir Putin, care ar permite Rusiei sa domine permanent sud-estul Ucrainei.
