Premium
Perspectiva media determină o anumită raportare la Uniunea Europeană din partea publicului şi a oamenilor politici, care va influenţa modul în care se va desfăşura Preşedinţia României la Consiliul UE, a afirmat, luni, Flavia Durach, asistent universitar doctor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA), citată de Agerpres.
Totodată, ea a precizat că rolul comunicării nu poate fi subestimat. "Nu trebuie să ignorăm aspectul comunicaţional, ceea ce înseamnă modul în care ne raportăm simbolic, (...) discursiv la Uniunea Europeană şi cum construim sau deconstruim apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, rolul nostru în cadrul acestei structuri (...) Bătălia cea mai mare se duce asupra percepţiilor noastre, a modului în care ne raportăm la anumite fapte şi aici se poate duce discuţia şi înspre ştiri false", a adăugat Flavia Durach.
Prezent la dezbatere, Alexandru Giboi, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, a declarat că rolul presei este de a facilita accesul publicului la informaţii reale.
"Rolul unei agenţii de presă, în special, dar şi al presei, în general, este pur şi simplu de a facilita accesul publicului la informaţii reale. Vorbim de informaţii reale, (...) într-o perioadă în care acestea sunt tot mai rare şi cu atât mai important este să avem instituţii media în care să putem avea încredere (...) Rolul mass-mediei, cred, la asta(...) ar trebui teoretic să se reducă. Cred că prin asta, prin a oferi informaţii corecte, ajută foarte mult la tot ce înseamnă informare pe teme complicate, pentru că aici nu vorbim de o temă simplă, nu vorbim de o temă care este foarte atrăgătoare pentru public, din contră", a spus Giboi.
Totodată, el a precizat că ştirile negative vor avea, întotdeauna, "un impact mai mare".
"Uniunea Europeană este interesantă pentru publicul din România şi nu numai în mult mai mare măsură atunci când se zvoneşte că ne iau bani, decât atunci când ne dau (...) Întotdeauna, (...) ştirile negative vor avea un impact mai mare. În consecinţă, eu văd asta ca pe o oportunitate din punct de vedere al comunicării Uniunii Europene, o oportunitate de a se autoeduca să devină din ce în ce mai inventivă ca organizaţie în comunicarea (...) pentru publicul ţintă, care este destul de vast şi destul de eterogen. (...) Cred sincer că Preşedinţia României, dar şi toate subiectele care ţin de Uniunea Europeană trebuie să fie privite ca o oportunitate", a punctat directorul Agerpres.
În opinia sa, faptul că o agenţie de presă publică are capacitatea de a furniza ştiri corecte, echidistante pe un subiect atât de important cum este cel legat de Preşedinţia României la Consiliul UE reprezintă un exemplu şi pentru presa privată.
La rândul său, Mihai Sebe, cercetător la Institutul European din România, a spus că fiecare persoană implicată în pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul UE trebuie să fie un bun comunicator.
"Comunicarea nu se face doar cu 1-2-3-50 de comunicatori, ci fiecare dintre persoanele implicate în pregătirea Preşedinţiei (...) poate şi trebuie să fie un comunicator (...) Fiecare va trebui să aibă, de asemenea, o vedere de ansamblu a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană şi ce înseamnă Preşedinţia României şi ceea ce doreşte România să obţină", a mai afirmat el.
Dezbaterea a fost organizată de Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, fiind moderată de lect. univ. dr. Miruna Butnaru-Troncotă.
Evenimentul a făcut parte din conferinţa de închidere a Modulului Jean Monnet "EU*Ro Media, Standarde Europene, Aplicabilitate Românească: Viziunea media asupra Preşedinţiei române a Consiliului UE", proiect desfăşurat în perioada 2015-2018 şi cofinanţat de către Comisia Europeană prin intermediul Programului Erasmus+.
