Fostul premier și ministru de Finanțe, Florin Cîțu, lansează un nou avertisment sever la adresa politicilor fiscale ale actualei guvernări, într-un moment în care România se confruntă cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene.
„Având în vedere execuția bugetară și majorările de taxe din ultimii ani, deficitul bugetar al României se va situa, cel mai probabil, între 8,5% și 9% din PIB la finalul lui 2025”, susține Cîțu, subliniind că ne aflăm în fața „celei mai mari probabilități de ajustare forțată din 2010 încoace”.
Într-adevăr, Comisia Europeană a anunțat recent că România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025 – o traiectorie revizuită care reflectă derapajele fiscale și întârzierea măsurilor de consolidare. Oficialii europeni au transmis că atingerea acestui obiectiv este posibilă doar dacă Guvernul implementează rapid și complet întregul pachet fiscal, inclusiv noile măsuri programate pentru luna septembrie.
„80% din PIB – datoria publică în 2030” – Florin Cîțu dă cifrele dezastrului
„Creșterea taxelor a devenit soluția preferată pentru ajustare, în ciuda dovezilor că nu funcționează. Această abordare nu doar că descurajează economia reală, dar generează și efecte secundare dăunătoare: evaziune crescută, inflație și blocaj investițional”, avertizează fostul ministru de Finanțe.
Executivul actual mizează totuși pe un val de majorări fiscale pentru a strânge 35 de miliarde de lei în 2026. Printre măsuri: creșterea TVA la 21%, accize mai mari, impozit pe locuințe, ecotaxă auto și eliminarea unor categorii de asigurați în sistemul public de sănătate. Estimările oficiale arată că încasările vor crește, dar costul social al măsurilor rămâne ridicat.
„Ne așteaptă un program de salvare cu troica FMI-CE-BM” – Cîțu: colapsul fiscal e aproape
„Această traiectorie putea fi evitată. Momentul oportun pentru credibilitate și începerea unor reforme a fost la învestirea guvernului, când se putea propune o structură redusă: 12 ministere, fără vicepremieri, fără cheltuieli permanente suplimentare. Acum, pentru 2025, este deja prea târziu pentru reduceri semnificative și permanente de cheltuieli”, afirmă Florin Cîțu, criticând modul în care a fost construit actualul aparat guvernamental.
România a intrat în procedură de deficit excesiv încă din 2019 și se află sub monitorizarea strictă a Bruxellesului. Deși Comisia Europeană a transmis recent un mesaj pozitiv privind pachetul fiscal adoptat în iulie, a precizat clar că va urmări „cu strictețe” implementarea măsurilor, iar eșecul ar putea duce la consecințe grave.
„Evoluțiile din ultimele opt luni indică limpede că ajustarea reală a deficitului bugetar va fi impusă de piețe – prin creșterea costurilor de finanțare și scăderea încrederii. Abia apoi va urma, inevitabil, un program de salvare negociat cu troica (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, susține Florin Cîțu, referindu-se la un posibil scenariu de criză financiară.
„Este prea târziu pentru reduceri semnificative în 2025” – Cîțu anunță că guvernul a ratat șansa
Riscul nu este doar teoretic. Cele trei mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și S&P – mențin perspectiva României negativă, iar următoarea evaluare Fitch este programată pentru 15 august. Dacă implementarea fiscală eșuează, o retrogradare ar putea deveni inevitabilă, crescând costurile de împrumut și reducând accesul la finanțare.
„În scenariul cel mai plauzibil, chiar dacă în 2026 s-ar înregistra o reducere temporară a deficitului, este foarte probabilă o revenire a derapajului în 2027 și 2028, în lipsa unor măsuri structurale. Iar în acest ritm, datoria publică va atinge pragul de 80% din PIB în 2030”, avertizează fostul premier.
Guvernul, însă, mizează pe „momentumul pozitiv” din vara aceasta: pachetul adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament a fost lăudat de oficialii UE, iar Comisia a dat un prim semnal că există deschidere pentru o abordare flexibilă. Cu toate acestea, presiunea pe București va crește în toamnă, odată cu evaluarea aplicării măsurilor și cu negocierile pentru pachetul fiscal nr. 2.
Comentează