Florin Rădulescu, reprezentant al asociației Spirits România, atrage atenția într-un interviu acordat Stiripesurse.ro că preconizata actualizare cu minimum 15% a accizei la alcool și băuturi alcoolice cu inflația, de la 1 ianuarie 2023, va conduce la scăderi ale veniturilor la buget. Consecințele negative vor fi resimțite și de companiile din acest sector, dar și de consumatori, care vor fi expuși în mod suplimentar riscului de a consuma băuturi alcoolice contrafăcute. Soluția, potrivit Spirits România, este de a amâna actualizarea nivelului accizei cu inflația anuală / creșterea prețurilor de consum până la 1 ianuarie 2024 și de a limita creșterea anuală în viitor la un maxim de 5%, care să protejeze industria de șocurile inflaționiste.
Spirits România este o asociație non-guvernamentală și independentă ce reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România. Este afiliată la Spirits Europe, organismul european reprezentativ pentru producătorii de băuturi spirtoase ce cuprinde 31 de asociații naționale din 24 de țări.
1. Care este nivelul actual al accizei pentru alcool și care a fost evoluția acesteia în ultimul an?
Nivelul actual al accizei este de 3.968,38 lei/hl alcool pur, valoare care se aplică de la 1 august a.c.. În 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori (1 ianuarie cu 3,7% și 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluția inflației / Indicelui Prețurilor de Consum. Mergând însă mai înapoi în timp, din 2016 până în 2021 acciza a crescut deja cu 14,24% prin actualizarea anuală cu creșterea prețurilor de consum. În schimb, preţul la raft al băuturilor spirtoase a crescut într-o măsură mult mai mică (în ciuda inflației, a creșterii cheltuielilor cu forța de muncă și a creșterii costurilor cu materia primă).
2. Care este acum situația producătorilor de băuturi alcoolice? Ați vorbit public în ultima perioadă despre efectele negative ale potențialelor majorări de la 1 ianuarie 2023. Care sunt principalele provocări pentru industria băuturilor alcoolice, la ora actuală?
Majorarea accizei a fost o provocare, din păcate nu a fost singura de anul acesta. Pe fondul crizelor generate de pandemie și de războiul din Ucraina, costul materiilor prime s-a mărit cu valori cuprinse între 30% și 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producție. Am încercat să ne ajustăm afacerile și să ne adaptăm în așa fel încât să nu fie afectate prețurile la raft pentru consumatori.
Din punct de vedere tehnic Guvernul dorește să aplice, de la 1 ianuarie 2023, o actualizare a accizei cu rata inflației, ceea ce concret se va traduce printr-o majorare cu 15 până la 30% a nivelului accizei la băuturi alcoolice. Acest lucru, dacă se va aplica, va determina o creștere a prețului la raft al băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru.
3. Care vor fi efectele?
Piata neagră va înflori, afacerile companiilor legale se vor diminua, ceea ce înseamnă mai puține venituri la bugetul de stat. Din perspectiva consumatorilor, efectul creșterii accizei va fi o majorare a prețului la raft al băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru, ceea ce, coroborat cu creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare, putem anticipa că va duce la o scădere a consumului de băuturi fiscalizate. Oamenii nu vor bea mai puțin, vor bea la fel doar că se vor îndrepta către piața neagră, spre băuturile contrafăcute. Atragem atenția că, din perspectiva Guvernului, vor apărea două probleme majore. Prima este că vor scădea încasările la buget, pentru că scăderea vânzărilor de băuturi fiscalizate atrage automat și reducerea sumelor plătite la bugetul de stat. A doua problemă este cea de sănătate publică. Consumul de alcool contrafăcut, de calitate mai proastă și care nu este controlată, poate afecta grav sănătatea, până la boli grave sau chiar deces, ceea ce generează cheltuieli suplimentare în sarcina sistemului medical.
4. Așadar, vom avea o scădere a consumului de băuturi fiscalizate la nivel de populație începând din 2023?
Nu numai la nivel de populație, ci și pe sectoare economice, pentru că nu vorbim doar de faptul că va înflori piața băuturilor alcoolice contrafăcute. De exemplu, la o creștere cu 15%, nivelul accizei va fi aproape dublu față de cel din Bulgaria. Operatorii din HORECA, mai ales din zona de sud și sud-est a României, de exemplu, vor putea prefera să se alimenteze din Bulgaria. Nu este o noutate, s-a mai întâmplat acest lucru în urmă cu aproape zece ani când se formase ruta Ruse - Centrul Vechi, în urma unei majorări a accizei. Concret, în 2013, majorarea cu 42% a accizei pentru alcoolul etilic a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 32% şi un impact negativ de aproximativ 2 milioane euro pentru bugetul de stat. În contrapartidă, reducerea cu 30% a accizei pentru alcoolul etilic în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani reducerea evaziunii fiscale, scăderea pieței nefiscalizate a băuturilor spirtoase cu aproximativ 20%, și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021. Așadar avem exemple concrete din România, dar și din alte țări, că majorările semnificative de acciză nu sunt soluția pentru a crește veniturile bugetare. Am peste 20 de ani de experiență în acest domeniu și, analizând datele, sunt convins că dacă acciza va crește din nou de la 1 ianuarie atunci vom vorbi de o diminuare a încasărilor la buget în 2023.
5. Si care este soluția?
Ceea ce solicităm noi este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool și băuturi alcoolice cu inflația anuală / creșterea prețurilor de consum până la 1 ianuarie 2024 și limitarea creșterii anuale in viitor la un maxim de 5%, care să protejeze industria de șocurile inflaționiste. Este singura cale prin care producătorii locali pot supraviețui acestor vremuri și prin care autoritățile își pot asigura veniturile la bugetul de stat.
Industria de băuturi spirtoase a fost întotdeauna un actor economic de incredere: vânzările au totalizat 1,5 miliarde lei în 2021, aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat fiind semnificativ. Doar anul trecut, contribuția industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, reprezentând 55% din valoarea totală a încasărilor din acciza la băuturile alcoolice, conform datelor ANAF. În plus, membrii Spirits România asigură 1.500 de locuri de muncă directe și aproximativ 185.000 de locuri de muncă indirecte, de la producătorii de materii prime şi echipamente până la distribuitori şi sectoarele retail şi HoReCa.
6. Aveți un dialog cu autoritățile? Ați avut întâlniri?
Noi am făcut cunoscută problema noastră atât prin intermediul media, cât și în întâlniri oficiale. Am avut discuții cu autoritățile implicate și sperăm că vom fi luați în considerare. Este în puterea Guvernului și a Parlamentului, în a cărui dezbatere se află în aceste zile OG 16 de modificare a Codului Fiscal, să aplice aceste solicitări ale industriei. Oricând autoritățile ne vor chema la consultări sau ne vor solicita sprijinul vom fi acolo cu toată deschiderea. Noi credem că, dacă suntem parteneri, lucrurile vor fi mult mai avantajoase pentru toată lumea, pentru companii (care vor putea să își dezvolte businessul), pentru stat (care va putea să crească veniturile bugetare) și pentru consumatori (care nu vor fi expuși suplimentar unui risc de a consuma băuturi contrafăcute).
Comentează