Premium
FMI critică într-un raport noua taxă pe cifra de afaceri precizând că nu este în linie cu bunele practici şi precizează că ar trebui să fie reconsiderată. Pe de altă parte, FMI precizează că este nevoie de noi reforme ale taxelor, care să includă eficientizarea TVA şi a impozitelor pe veniturile personale, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, potrivit Agerpres.
„Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătăţire binevenită a politicii fiscale şi ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri. În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puţin 2% din PIB peste câştigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Eficientizarea TVA şi a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepţiilor şi eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie al unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv”, precizează FMI.
FMI a atras atenția în continuare asupra problemei deficitului bugetar structural și necesității de noi eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi colectarea taxelor.
Membrii boardului FMI subliniază că taxele şi politicile de cheltuieli trebuie să devină mai predictibile. „Anunţarea în avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile şi gospodăriile să se adapteze la aceste modificări. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie puse pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă de calcul…Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale iniţiale ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este nevoie de o implementare prudentă pentru a evita acest risc”, precizează FMI.
Creşterea economiei româneşti ar urma să înregistreze o revenire modestă în 2024 şi să revină la ritmul său potenţial de creştere pe termen mediu dar există riscuri semnificative.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie a acestui an prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, a unui impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025 şi a unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol şi gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro.
