FMI vrea să impună ideologia eco în România: Guvernul, sfătuit să impună o taxă pe carbon pentru sectoare-cheie din economie

Experţii Fondului Monetar Internaţional recomandă autorităţilor de la Bucureşti eventuală impozitare progresivă a veniturilor personale, creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor produse cu cota standard de 19% şi introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti, în această săptămână, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.

În concluziile publicate joi, la finalul vizitei, experţii prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor şi subliniază că, în aceste condiţii, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.

"Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile", se precizează în comunicatul FMI.

Veniturile din taxe, prea mici pentru a susține serviciile publice

Potrivit sursei citate, deşi eforturile pentru a limita cheltuielile care nu au legătură cu pensiile şi a îmbunătăţi eficienţa guvernului şi administraţiei fiscale sunt binevenite, contribuţia lor potenţială la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt.

"Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale", susţin experţii FMI.

În context, FMI recomandă continuarea eliminării excepţiilor în ceea ce priveşte impozitarea, inclusiv prin scăderea pragului la microîntreprinderi, creşterea taxelor pe proprietate şi o reformă a pensiilor.

Comunicatul integral emis de FMI:

„O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 29 ianuarie - 1 februarie, în cadrul întâlnirii periodice cu autoritățile române și cu alte părți interesate. La încheierea vizitei, dl Martijn a emis următoarea declarație:

Evoluțiile macroeconomice. Creșterea a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și inflația globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menținută cu prudență. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7 % din PIB, datorită încetinirii cererii interne și a scăderii prețurilor importurilor de mărfuri.

Perspective. În 2024, se preconizează că economia își va reveni, cu o creștere apropiată de 3 la sută, deoarece consumul - determinat de creșterea salariilor reale - și cererea externă se consolidează. Se preconizează că inflația globală va reveni treptat în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs de desfășurare, printre alți factori, pot obstrucționa normalizarea inflației.

Buget. Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5¾ la sută din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4 la sută din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1½ la sută din PIB, în anii următori.

Riscuri. Deficitele mari de cont curent și fiscal limitează capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecție, inclusiv rezervele internaționale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

Politici prioritare

Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice. Deficitele bugetare - proiectate la 6 % sau mai mult - vor trebui să scadă sub 3 % din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mai mult. Deși eforturile de a limita cheltuielile care nu țin de pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul acestora de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de a progresa fără o reformă substanțială a politicii fiscale. Principalele opțiuni includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin transformarea impozitului pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.

În conceperea și punerea în aplicare a modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială. Discutarea și comunicarea din timp a planurilor de reformă fiscală ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional.

Se justifică o politică monetară strictă. având în vedere riscurile de creștere a inflației generate de creșterea puternică a salariilor și de un impuls fiscal pozitiv în 2024, rata dobânzii de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația globală și inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă și nu sunt pe cale să atingă în timp util banda de toleranță a țintei de 2,5 % a Băncii Naționale a României.

Sistemul bancar își menține poziții solide în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și profitabilitatea. Cu toate acestea, trebuie monitorizate îndeaproape riscurile emergente din sectorul financiar - inclusiv nivelul sporit al împrumuturilor valutare ale societăților.”