Premium
Instalaţia antirachetă din România, integrată zilele trecute în sistemul antibalistic al NATO, are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirmă specialistul George Friedman.
Elementele antirachetă din România au devenit operaţionale în decembrie 2015, dar au fost integrate zilele trecute în sistemul antibalistic al Alianţei Nord-Atlantice.
"Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decât o armă propriu-zisă. Eu aş spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalaţia (din România - n.red.) îşi îndeplineşte funcţia, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului", afirmă George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures.
"Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", explică Friedman într-un editorial publicat în revista Geopolitical Futures.
"Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", subliniază Friedman în articolul intitulat "Apărarea antibalistică şi realitatea", expertul ajungând la concluzia că "instalaţia antirachetă din România protejează Europa de Est de o ameninţare foarte improbabilă".
Agenţia rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman sub titlul: "Bani cheltuiţi bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»".
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.
Recent, Moscova a reiterat că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.
"Suntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii", a transmis recent Ministerul rus de Externe, scrie Mediafax.
