Premium
Partidul Forța Națională a lansat un Plan național pentru ”Renașterea Învățământului”. Planul este structurat în 9 puncte esențiale, care dacă vor fi atinse Educația din România se va ridica din marasmul problemelor în care se zbate actualmente:
”Conştienţi de criza profundă ȋn care se află ȋnvățământul din România şi de datoria pe care o avem faţă de popor şi de ţară, FORŢA NAŢIONALĂ propune:
PLANUL RENAŞTERII ȊNVĂȚĂMÂNTULUI NAŢIONAL
Care este alcătuit dintr-o serie de măsuri concrete şi soluţii a căror implementare nu mai suportă amânare, măsuri menite să rezolve problemele şi disfuncţionalităţile din sistem şi sǎ asigure reforma radicală şi ireversibila a ȋnvătământului românesc.
1. Elaborarea celui mai ambiţios plan de investiţii privind construcţia de noi unităţi de învăţământ, la toate nivelurile, pe tot cuprinsul ţării. Din 1989 şi până ȋn prezent nu numai că nu au fost investiţi bani ȋn noi unităţi de ȋnvăţamânt dar au fost desfiinţate o serie de unităţi de ȋnvăţamânt existente. Criza creată de pandemie a demonstrat, dacă mai era nevoie, că actuala organizare administrativ-teritorială a unităţilor de ȋnvăţământ este una supraaglomerată, depăşită, falimentară şi ineficientă. TREBUIE să investim ȋn unităţi noi de ȋnvăţământ, neaglomerate, care să ofere elevilor toate condiţiile de dezvoltare nerestricţionată a identităţii personale, a aptitudinilor şi dorinţelor/viselor la care aspiră fiecare tânăr cetăţean al României. Este responsabilitatea noastră de a veni cu o reformă radicală a ȋntregului sistem de ȋnvățământ, la toate nivelurile, ținând cont și de posibilitatea apariției ȋn viitor a unor noi situații de criză, indiferent de natura acestora.
2. Educaţia românească suferă din cauza lipsei de reforme radicale şi mai ales de finanţare, de investiţii în sistem. Peste tot ȋn lume sistemele s-au schimbat și nu se mai concentrează pe examene naţionale, ci pe învăţământul de calitate. Sistemul actual, ȋn care elevii sunt obligaţi să acumuleze foarte multă informaţie teoretică ȋntr-o perioadă scurtă de timp, fără posibilitatea de a asimila şi analiza aceste informaţii trebuie ȋnlocuit cu un sistem ȋn care profesorii trebuie să descopere abilităţile, pasiunile, talentul şi să ȋncerce să dezvolte capabilităţile elevilor, să-i implice și să-i stimuleze pe elevi, astfel ȋncât ȋnvăţatul să devină o activitate de plăcere, bazată pe calitate şi nu pe cantitate.
3. Este nevoie de o reformare radicală a ȋntregului sistem, pornind de la construirea de noi unități de ȋnvățământ până la o nouă abordare a metodelor de predare și ȋnvățare, bazate pe stimularea creativității, pe deschiderea de noi orizonturi, pe respectul față de ceilalți și față de sine, pe tradițiile și pe cultura noastră națională, un sistem care să-i pregătească și să-i ajute pe tineri să-și găsească rostul lor ȋn viață.
4. Ani la rând, directorii de școli și inspectorii școlari au fost înregimentați politic și au condiționat nu de puține ori cariera corpului profesoral de favoritisme politice, ceea ce a dus la situația dramatică de astăzi. Politizarea învățământului nu a fost eliminată după 1989, ci dimpotrivă, a ajuns la un nivel foarte nociv pentru societate. Numirile în funcțiile de conducere, așa-zise concursuri naționale de titularizare care nu sunt accesibile opiniei publice pentru control, chiar şi concursurile de ocupare a diverselor posturi de conducere, se fac aproape exclusiv prin obedienţa faţă de factorul politic aflat ȋn acel moment la putere. Din acest punct de vedere FORŢA NAŢIONALĂ propune aplicarea principiului subsidiarităţii şi autonomiei pentru fiecare unitate de ȋnvăţământ din România. Propunem ca alegerea conducerilor unităţilor de ȋnvăţământ preşcolar, şcolar, liceal şi postilceal să se desfăşoare prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice din cadrul unităţilor şcolare respective, şi al reprezentanţilor elevilor din aceste unităţi şcolare şi din consiliile acestora.
5. FORŢA NAŢIONALĂ consideră foarte importantă redarea demnităţii şi a respectului cuvenit pentru meseria de dascăl. Pe de altă parte atitudinea societăţii faţă de educaţie, statutul profesorului dar şi ȋncrederea pe care aceştia trebuie să o transmită elevilor şi părinţilor prin nivelul pregătirii şi formării lor ca dascăli, ca modele, sunt elemente ce trebuie să stea la baza adevăratei reforme a sistemului de ȋnvăţământ. Una din principalele probleme din zilele noastre este lipsa de respect faţă de profesori.
6. Deosebit de importantă este şi relația școală-familie. Părinţii pot contribui în foarte mare măsură la educarea copiilor lor colaborând cu profesorii, ȋnsă unii părinţi iau legătura cu profesorii doar atunci când apar probleme grave. Totodată este necesar să avem cadre didactice foarte bine pregătite ȋntrucât acestea îi reprezintă pe părinţi din punct de vedere moral iar valorile pe care ei le susţin îi influenţează pe elevi, deoarece, pentru copii, profesorii constituie un model. Tocmai de aceea părinţii ar trebui să colaboreze cu profesorii, să comunice continuu şi să analizeze foarte atent ce ȋnvaţă copiii la şcoală. Pe de altă parte o problemă gravă ȋn România, o reprezintă plecarea masivă a părinților multor elevi la muncă peste hotare. Elevii rămân astfel, ȋn multe din aceste cazuri, de capul lor sau ȋn grija unor bunici lipsiţi de orice autoritate asupra lor, cu efecte dezastruoase pentru viitor.
7. Asigurarea calității actului de ȋnvăţământ trebuie să pornească de la stabilirea foarte clară a scopului şi a obiectivelor de învățare pentru fiecare etapă a actului educaţional. Adevărata reformă a sistemului de ȋnvăţământ se poate face doar prin consultarea celor care participă activ ȋn procesul de educație, a Academiei Române, a asociaţiilor profesionale din domeniu, singurele ȋn măsură să vină cu soluţii radicale de elaborare a unui invăţământ cu adevărat suveran ȋn România.
8. Copiii nu pot să învețe în acest sistem care le cere doar memorare-redare, ȋn care şcoala te programeazăsă fii un automat de dat răspunsuri, un sistem care nu pune accent pe dezvoltarea elevului ci pe standardizare şi pe rutină. Manualele şcolare sunt elaborate centralizat, de către persoane care nu au nicio legătură cu dascălii care trebuie să le pună ȋn valoare. Școala de azi te ȋnvață să primești note în funcție de cât de bine reproduci ceea ce ți s-a spus, și atât, fără să-ți permită să asimilezi informațiile și să te ȋnvețe să analizezi aceste informații. Analiza informațiilor este o deprindere pe care, din păcate, sistemul actual de ȋnvățământ nu o cultivă, la niciun nivel.
9. La sfârşitul anului trecut Academia Română a dat publicității un punct de vedere privind unele aspecte ale învățământului preuniversitar din România. În documentul respectiv, instituția contestă ideile referitoare la reducerea învățării teoretice și la introducerea unor materii școlare noi, precum Educația financiară, Educația sexuală sau Educația civică. Ȋn comunicatul celui mai ȋnalt for de știință și de cultură din România se arată că „Școala nu trebuie redusă la o instituție de prestări de servicii care livrează ocupanți de locuri de muncă robotizați, limitați. Școala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viața sa are un sens, o motivație culturală, care se concretizează într-o armonie a identității personale și a celei naționale, cu apartenența la cultura europeană și la cea planetară.” Totodată se relevă importanţa adoptării unei noi legi a educației naționale, menită să fie stabilă și să cuprindă, mai mult principii decât date concrete şi este propus un set de măsuri care să stabilizeze școala românească și să-i confere perspective bune de dezvoltare. Printre măsurile propuse se remarcă cele referitoare la oprirea introducerii de noi discipline şcolare, prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conținuturi care să răspundă dinamicii societății contemporane („Astfel, protecția mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educația financiară și bancară la Științe sociale și la Istorie (în liceu), educația civică și constituționalismul la Istorie, nutriția sănătoasă, educația igienică și educația sexuală la Biologie, circulația pe drumurile publice la Dirigenție etc. Practic, nu există discipline școlare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate”) dar şi cele legate de programele şi manualele şcolare („Pentru ca toate acestea să se poată înfăptui, este nevoie de îndeplinirea foarte multor condiții, între care profesorii buni și manualele bune, dar și schimbarea percepției greșite despre școală, insinuate tot mai mult în spațiul public în ultima vreme:
– programele școlare sau curricula trebuie să fie, în mod categoric, simplificate, la toate materiile; mulți profesori preferă încă să predea mult și neinteligibil, în loc să predea mai puțin și înțeles de toți elevii;
– manualele trebuie să aibă forme coerente și să nu se schimbe an de an; manualele digitale vor înlocui, probabil, în viitor, manualele tipărite, dar scrisul de mână are încă un rol important în societate; preocuparea pentru cantitatea mare de informație trebuie să fie înlocuită cu preocuparea pentru informație clară, echilibrată și corectă;”)
Ȋntreg materialul publicat de Academia Română se constituie ȋntr-o adevărată lecţie despre modul ȋn care ar trebui abordate şi soluţionate problemele ȋnvăţământului românesc.
Realitatea este ȋnsǎ una dezastruoasă: ȋnvăţământul românesc este la pământ şi nu există niciun plan şi nicio viziune a factorului politic pe termen scurt, mediu sau lung.
FORȚA NAȚIONALĂ propune tuturor cetățenilor României și tuturor partidelor responsabile PLANUL RENAȘTERII ȊNVĂȚĂMÂNTULUI NAŢIONAL, prin care solicităm implicarea tuturor participanţilor activi ȋn procesul de educaţie precum şi a ACADEMIEI ROMÂNE ȋn REFORMAREA RADICALĂ a sistemului de ȋnvăţământ românesc, condiţie esenţială pentru păstrarea identităţii noastre naţionale.
Așa să ne-ajute Dumnezeu!”
