Inițial, Tribunalul București a fost de acord pe 6 iunie cu propunerea procurorilor anticorupție de arestare preventivă a lui Viorel Popescu pe o perioadă de 30 de zile, însă Curtea de Apel București i-a admis acestuia contestația și a decis cercetarea lui în arest la domiciliu, decizia fiind definitivă.
Pe durata arestului la domiciliu, Viorel Popescu nu are voie să comunice cu martorii audiați în dosar — Chiru Virgil, Stoica Teodor, Oprea Cristina Elena, Sandu Bianca, Hoinaru Mihaela, Arsene Răzvan Vasile, Bordei Manuela Valentina Vasilica, Mureșan Olimpia, Godina Florina, Sandu Corina, Turcilă Răzvan Constantin — ori cu alte persoane angajate la SC Urbconnet SRL sau la RATB.
Potrivit DNA, în perioada 10 noiembrie 2011 — 9 octombrie 2012, Viorel Popescu nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu și a efectuat în mod defectuos activități specifice funcției, cauzând un prejudiciu de aproximativ 820.000 euro, ce a reprezentat, totodată, foloase materiale necuvenite pentru o firmă privată.
"Concret, la data de 13 martie 2012, între RATB și o societate comercială, care nu avea drept asistență juridică și reprezentare în instanță, a fost încheiat un contract de prestări servicii juridice.
Din conținutul contractului rezultă că RATB, prin inculpatul Popescu, a împuternicit firma respectivă în vederea recuperării tuturor creanțelor de la CASMB, în baza unor simple solicitări ale firmei private către debitoare, îndrituită cu rolul de intermediar în relația Regiei Autonome de Transport București cu CASMB.
Din actele existente la dosar reiese că în contract se specifică faptul că firma privată avea obligația de asistare la controlul efectuat de CASMB față de RATB, în vederea rambursării sumelor cuvenite regiei, deși, în realitate, nu a existat și nu se prefigura un astfel de control", susțin procurorii.
În plus, conducerea RATB cunoștea clar la momentul semnării actelor întocmite de funcționarii de specialitate ai regiei cuantumul sumelor de bani neachitate de CASMB, defalcate pe unități lunare de timp, astfel încât aceste verificări nu se impuneau a fi încredințate firmei private prin contractul indicat.
"În baza contractului de consultanță juridică, RATB a efectuat plăți, nelegale și nefundamentate de prestații concrete ale beneficiarului, în sumă de peste 3,6 milioane lei, aproximativ 820.000 euro, ce reprezintă prejudiciu material adus patrimoniului Regiei Autonome de Transport București", mai arată DNA.
Agerpres
Comentează