Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Fost membru CSM: Dana Gîrbovan NU trebuie să-şi dea demisia din magistratură înainte de a fi numită ministru

timpolis.ro
dana girbovan

Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacșu, apreciază că președintele Klaus Iohannis nu va putea respinge propunerea numirii Danei Gîrbovan în funcția de ministru pe motive de nelegalitate, ci din motive politice. Neacșu spune că cei care o contestă pe Gîrbovan vor înlăturarea cu totul a magistratului.

MOTTO: "Am fost chemată și întrebată dacă am putea să ieșim cât mai repede cu acel dosar. Explicația a fost de genul că dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan (președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România -n.r.) va fi ministru al Justiției, ceea ce va însemna un dezastru pentru noi” procuror Mihaela Iorga Moraru”, își începe fostul membru CSM Toni Neacșu, în prezent avocat, postarea pe Facebook, potrivit Mediafax.

Avocatul mai subliniază că în Monitorul Oficial există răspunsul la întrebarea de ce este solicitată demisia din magistratură a Danei Gîrbovan, înainte ca propunerea de numire în funcția de ministru să fie analizată de președinte.

„Președintele României, cel puțin teoretic, nu se mai poate juca discreționar cu propunerile de noi miniștri în Cabinet, nu mai poate folosi momentul pentru a marca politic, ci trebuie să respecte un calendar și reguli clare. Iar acest lucru întrucât din 5 iulie 2019 a intrat în vigoare, prin ordonanță de urgență, Codul administrativ. Acesta stabilește o procedură strictă pentru numirea noilor miniștri și reglementează aproape matematic situațiile și condițiile în care președintele României poate refuza o propunere a primului ministru. Codul administrativ înlocuiește vechea reglementare privind organizarea și funcționarea Guvernului, cea care de-a lungul timpului a creat nenumărate blocaje ori scandaluri constituționale.

Președintele are în continuare o marjă de apreciere mare în ce privește respingerea unei prime propuneri pe considerente de oportunitate, dacă consideră că persoana nu corespunde funcției, dar nu o mai poate respinge pe considerente de legalitate decât în situații limitate. Poate respinge politic o primă propunere, după care este obligat să o accepte pe a doua, dar nu mai poate bloca propunerea invocând excesiv motive de nelegalitate”, mai scrie Neacșu.

Fostul membru CSM mai precizează că potrivit articolului 47 alineatul 4, preşedintele României poate refuza, motivat, pentru considerente de legalitate, orice propunere a premierului de numire în funcţia de membru al Guvernului doar în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17.

Neacșu explică, de asemenea, că la articolul 17 se stabilesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi membru al Guvernului, care nu sunt decât trei: cetăţenia română şi domiciliul în ţară, exerciţiul drepturilor electorale și lipsa condamnărilor penale, dacă nu a intervenit reabilitarea.

„Pentru această ipoteză, art. 41 din Codul administrativ stabilește ferm că "În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului." Ce înseamnă aceasta concret? Că Președintele Iohannis ar trebui să verifice legalitatea propunerii în baza a doar două documente: copia carții de identitate - pentru dovada cetățeniei și a domiciliului - și copia cazierului judiciar. Dacă acestea sunt la dosar candidatura nu poate fi respisă ca nelegală, chiar dacă persoana propusă se află în stare de incompatibilitate, întrucât deține și o altă funcție, în cazul de față aceea de judecător.

După publicarea decretului prezidențial de numire în funcția de ministru al justiției, judecătorul are un termen de 15 zile în care este obligat să-și dea demisia din magistratură, în caz contrar pierzând calitatea de membru al Guvernului”, mai precizează sursa citată.

Asociațiile profesionale radicale care au criticat propunerea de numire a lui Gîrbovan la șefia Ministerului Justiției folosesc următoarea retorică, consideră Toni Neacșu: „simpla participare la procedura de numire ca ministru în Guvern (acceptarea candidaturii) este o activitate politică care nu poate fi desfășurată de un judecător în funcție, astfel încât este necesară demisia anterioară din magistratură. Mai mult, Forumul Judecătorilor din România chiar a amenințat nevoalat cu sesizarea pentru o anchetă disciplinară”.

„Întrucât rămân la părerea că datorită jocului politic Dana Gîrbovan nu va fi numită de Președinte în Guvern, adevărata miză a contestatarilor din interiorul sistemului judiciar este înlăturarea cu totul a Danei Gîrbovan, o miză mult mai mare chiar decât aceea de ocuparea, temporar și precar, a postului de ministru al justiției”, mai spune avocatul.

Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiției, este judecător la Curtea de Apel Cluj și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.