Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, arată faptul că modelul economic propus de premierul Ilie Bolojan reprezintă un eșec de proporții și a împins România în criză economică. Deputatul PSD le cere și colegilor de partid, înaintea ședinței în care se va decide soarta coaliției, să ”schimbăm modelul”.
Câciu: Planul lui Bolojan a dus România în criză economică!
”Planul lui Bolojan a dus România în criză economică!
Încrederea în economie este la minimul ultimilor 6 ani.
Comisia Europeană/Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI (ce agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie) a scăzut puternic în mandatul Bolojan, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte (sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte ca semnal ptr recesiune).
Această evoluție dar și dinamica principalilor indicatori arată un semnal puternic de recesiune și în trim. 1 din 2026.
Consiliul Fiscal vede un risc ridicat de scădere economică pe întreg anul 2026.
Nu ați auzit despre asta în punctele de vedere ale colegilor din PNL si USR!
Nici "analiștii" propagandiști nu suflă o vorbă!
În politică, este bine să recunoști când greșești!
Și să schimbi modelul care te-a condus în greșeală!
E timpul să schimbăm modelul!”, scrie Adrian Câciu.
Raport FMI: România se duce direct în prăpastie
Analiștii FMI au emis nota de analiză lunară pentru România și tabloul de bord al țării noastre are toate beculețele aprinse. În analiza celor de la FMI, România stă chiar mai rău decât în cel mai pesimist scenariu luat în calcul inițial, cu o scădere abruptă a încasărilor, cu baza de TVA care se contractă și cu linia de referință macro care nu se stabilizează. Mai mult decât atât, Bulgaria, eternul nostru vecin de la coada clasamentului, ne-a depășit în ritm de TGV și se alătură țărilor dezvoltate din Europa, în timp ce România rămâne la coada clasamentelor.
Datele privind vânzările cu amănuntul din februarie 2026 (INSSE, publicate la 8 aprilie 2026) sunt pe deplin coerente cu deteriorarea pe care am semnalat-o în nota noastră din 17 martie — iar în câteva dimensiuni, acestea sunt mai slabe decât presupunea scenariul pesimist ("bear case"). Această actualizare integrează noile date în cadrul nostru de scenarii și revizuiește probabilitățile în consecință
Indicatori cheie (Februarie 2026):
-6.2%: Volumul vânzărilor cu amănuntul - Feb 2026 vs Feb 2025.
-9.4%: Non-Alimentar - Cheltuielile în cădere liberă
-6.1%: Cumulat YTD - Ian–Feb 2026 vs 2025.
-11pp: Variație vs Feb 2025 - Accelează scăderea cererii
Ce confirmă datele din februarie:
Ipoteza veniturilor din TVA este clar expusă: Baza de impozitare a TVA se contractă, nu se extinde. Planul oficial de venituri nu are fundament.
Linia de referință macro este compromisă: Prognoza oficială de 1.0% PIB a fost construită înainte ca datele de recesiune tehnică din T4 2025 să fie vizibile. Cererea internă nu se stabilizează.
Colapsul cheltuielilor: Scăderea de 9.4% la produse nealimentare (electronice, îmbrăcăminte, mobilă) indică o retragere structurală, nu un efect sezonier.
Compresia a ajuns la coșul alimentar: Alimentele, băuturile și tutunul au scăzut cu 0.8% YoY, semn că șocul cererii s-a propagat la toate straturile de venit.
Traiectoria trendului: O oscilație de 11 puncte procentuale în 12 luni indică o distrugere structurală a cererii.
Planul fiscal oficial pentru 2026 a fost construit pe o bază de venituri care acum se erodează vizibil. Riscul cheie nu este doar creșterea economică mai slabă, ci combinația dintre creșterea slabă, ratarea veniturilor și pierderea răbdării finanțatorilor, totul pe un fundal geopolitic (criza din Iran) care adaugă riscuri energetice și comerciale.
Comentează