DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fostul lider al Federaţiei profesionale Pro Agro dezvăluie: De ce sunt umflate cifrele privind producţia record de porumb a României

porumb 1.jpg

Fostul lider al Federaţiei profesionale Pro Agro, Emil Dumitru, susţine, intr-o declaratie data site ului adevarul.ro, că Ministerul Agriculturii nu are o metodologie de verificare a datelor din teren privind producţiile de porumb raportate de primării, în contextul în care ministrul Agriculturii Petre Daea neagă acuzaţiile cu privire la umflarea cifrelor privind producţia record.

„Povestea cu producţiile umflate a început din 2017 când, din dorinţa de a se lăuda în faţa şefului «atotputernic», ministrul Agriculturii a început să dea telefoane pe la preşedinţi de asociaţii la direcţii pentru agricultură să ne spună că avem recorduri de producţie… La o emisiune înregistrată de agricultură am fost în platou şi, când am ridicat problema producţiilor mincinoase, reprezentantul MADR care se afla prin telefon mi-a argumentat că aceste date sunt trimise de DADR-uri sub semnătură”, a declarat Dumitru.

MADR a comunicat că datele transmise cu privire la producţia de porumb sunt „asumate atât de exploataţiile agricole cu personalitate juridică, de primării – pentru exploataţiile agricole individuale (inclusiv persoane fizice autorizate, Întreprinderi individuale, Întreprinderi familiale), cât şi de direcţiile agricole”, iar „datele cuprinse în dările de seamă statistice sunt avizate la nivelul fiecărui judeţ de direcţiile teritoriale de statistică, acestea deţinând si un centralizator pe judeţ şi formularele care stau la baza centralizatorului pe unităţi/localităţi”.

Fostul lider Pro Agro susţine că declaraţia MADR „nu spune nimic despre verificarea şi validarea datelor primite din teren, menţionează doar avizarea! (eu înţeleg că cineva semnează de primire/predare şi aia e)”. „Textul lasă să se înţeleagă că MADR nu dispune de o metodologie de verificare a datelor. Care este metodologia de verificare şi validare a datelor? Care e încrederea care poate fi acordată unui unor date venite de la actori care nu au în obiectul de activitate lucru cu seturi de date? (Mă gândesc cu precădere la primării). Câtă ipocrizie să ai când susţii că ai metodologie când pe organigrama MADR la compartimentul statistică figurează 0/1 oameni”, afirmă Emil Dumitru.

Acesta dă, spre comparaţie, o metodologie privată de estimare a productivităţii în teren din SUA, dincolo de prelucrarea imaginilor satelitare pe care le interpretează periodic de la semănat până la recoltat. „Se înregistrează comuna şi judeţul. Se intră în câmp 35 de paşi şi se începe eşantionarea. Se măsoară şi se notează densitatea. Se măsoară un lot de 9,1 metri (30 picioare) şi se numără ştiuleţii pe două rânduri din lot. Se înregistrează numărul. Se extrage ştiuletele cu numărul 5, 8 şi 11 de pe fiecare rând din lotul de eşantionare. Ştiuleţii sunt aduşi la maşină. Se măsoară lungimea ştiuleţilor, se face media şi se înregistrează. Se numără rândurile de boabe de pe fiecare ştiulete, se face media şi se înregistrează”, exemplifică Dumitru.

De asemenea, el face o trecere în vedere şi a statisticilor altor instituţii cu privire la producţia de porumb 2018 din România: – USDA (August 2019) – 14 milioane tone – instituţie publică, americană – COCERAL (Mai 2019) – 12 milioane tone – ONG din UE al comercianţilor de grâne (iau date de la operatorii comerciali din fiecare ţară în parte) – Strategie Grains (Iulie 2019) – 12,5 milioane tone – prognozator reputabil francez, care chiar e luat în seamă de burse (date satelitare+meteo)

Aşadar, Emil Dumitru concluzionează că „o declaraţie mincinoasă a României a influenţat pieţele bursiere de cereale, a influenţat modul de formare a preţului pe plan local şi singurii perdanţi au fost fermierii, – a decredibilizat modul de evaluare a producţiilor şi a arătat că MADR este lipsit de proceduri… totul făcându-se la dorinţa şefului, oricare ar fi acela şi a influenţat în mod artificial ponderea agriculturii în PIB… Adică în loc de 15,2 miliarde euro a fost 14,55 miliarde euro… Practic deficitul de balanţă comercială este de 2,2 miliarde euro”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.