Premium
Omul de afaceri Remus Truică, fost consilier personal al fostului premier al României Adrian Năstase, a cerut, joi, la instanța supremă admiterea căii extraordinare de atac accesată de apărarea acestuia după condamnarea definitivă la șapte ani de închisoare cu executare în mega-dosarul Ferma Băneasa.
ICCJ a luat în discuție, joi, contestația în anulare făcută de apărătorul lui Truică dar și o excepție de neconstituționalitate invocată în cadrul căii extraordinare de atac.
Prin aceste acțiuni Truică urmărește desființarea deciziei definitive și rejudecare procesului în ceea ce îl privește în faza de apel.
În procedura prealabilă a admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac avocatul lui Truică a explicat judecătorilor ICCJ că cei trei magistrați tot de la ICCJ care au stabilit decizia definitivă nu ar fi luat în considerare o decizie a CCR referitoare la cursul termenului de prescripție, ce ar fi condus în opinia sa la decizie de încetare de drept a procesului penal.
Instanța a rămas în pronunțare în dosarul privind contestația în anulare a lui Remus Truică și de asemenea și în dosarul adiacent, desprins din acesta, în care avocatul omului de afaceri a ridicat o excepție de neconstituționalitate.
Exceptia vizează articolul 155 din Noul Cod Penal care se referă la întreruperea cursului prescripției.
În ambele cazuri, a contestației în anulare cât și a excepției, procurorul DNA prezent la ședința de judecată a cerut respingerea lor, cu explicația că apărarea lui Truică încearcă reinterpretarea unei decizii CCR care deja a produs efecte, ce nu au fost aplicabile și pentru Truică în cazul Ferma Băneasa.
Pe cale extraordinară
Decizia definitivă stabilită de ICCJ în decembrie 2020 a fost atacată pe cale extraordinară de apărarea afaceristului, iar în cadrul procedurii speciale avocații au pregătit o excepție de neconstituționalitate.
La începutul anului Truică a introdus la instanța supremă o contestație în anulare, cale extraordinară de atac în cadrul căreia se analizează pretinse vicii ce țin de procedurile efectuate de magistrații care au stabilit decizia definitivă.
Potrivit legislației actuale aflate în vigoare judecata acestei căi extraordinare are două faze, admisibilitatea în principiu și judecata pe fondul căii extraordinare.
O decizie favorabilă într-o astfel de cale extraordinară poate conduce la desființare partială sau integrală a unei decizii penale definitive și stabilirea uneia noi.
Extragerea cu penseta...
În noiembrie 2021 instanța supremă a stabilit pe cale extraordinară achitarea avocatului Robert Roșu, judecat și condamnat definitiv în acest dosar la 5 ani de închisoare cu executare pentru sprijinul acordat celorlalți inculpați trimiși în judecată în acest caz.
Este de menționat că după condamnarea definitivă a acestuia, mai mulți avocați precum și Baroul București au avut reacții virulente privind condamnarea definitivă a colegului de breaslă și au cerut în mod public achitarea acestuia pe cale extraordinară.
ICCJ a judecat astfel, o serie de recursuri în casație, le-a respins pe toate mai puțin pe cel al avocatului Roșu, stabilind astfel achitarea definitivă a acestuia.
”Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Truică Remus, Delcea Valentin, Gheorghiţă Dragomira, Popa Caterina, Dicu Corina Teodora, Marcovici Marius Andrei, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Olteanu Gheorghe, Mateescu Lucian Claudiu, Jecu Nicolae, Muşat Apostol şi Dima Niculae împotriva deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.345/64/2016. ....
Desfiinţează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă şi, în rejudecare: (...) achită pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (...) respectiv, a infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu (...) Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.345/64/2016 şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Roşu Robert Mihăiţă, dacă nu este arestat în altă cauză”, notau la acea vreme magistrații ICCJ.
Pedepse sporite la ICCJ
Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat, în 17 decembrie 2020, definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.
În acelaşi dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.
Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, acceaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.
Alte condamnări: Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela - 5 ani, Robert Roşu (avocat) - 5 ani, Niculae Dima - 4 ani, Caterina Popa - 4 ani, Gheorghe Olteanu - 4 ani, Valentin Delcea - 4 ani, toate pedepsele fiind cu executare.
Totodată, au fost condamnaţi cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.
Instanţa supremă a admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafaţă de 170.924 mp în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al statului român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.
De asemenea, a fost admisă acţiunea civilă formulată de Romsilva şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării mai multor terenuri din Snagov.
Inculpaţii trebuie să plătească în solidar către Romsilva suma de 1.019.285 euro, cu titlu de despăgubiri civile materiale.
Pedepsele date de Instanţa supremă sunt mai mari decât cele aplicate în iunie 2019 de instanţa de fond - Curtea de Apel Braşov.
Truică primise 4 ani cu executare, Paul al României - 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic şi cei trei israelieni fuseseră achitaţi.
S-a jucat cu „influența„
Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită; iar prinţul Paul pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.
Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.
Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi.
Pe de altă parte, Truică a prezentat 'afacerea' unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.
La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi jurnalistul Dan Andronic.
"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", preciza DNA.
„Apucături” de prinț...
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.
"În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.
După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.
