Premium
Consilierul de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto al Myanmarului până la lovitura de stat militară produsă pe 1 februarie, este vizată de două acuzaţii cu caracter penal şi riscă să rămână în detenţie pe termen nedeterminat, infomează postul Sky News, potrivit Mediafax.
Iniţial, Aung San Suu Kyi era vizată de acuzaţia importării unor staţii de emisie-recepţie, dar avocatul său, Khin Maung Zaw, a declarat marţi că fostul premier de facto este inculpat şi pentru încălcarea Legii privind gestionarea dezastrelor, un act normativ destinat aplicării restricţiilor antiepidemice. În acest context, Aung San Suu Kyi riscă să rămână în detenţie preventivă pe termen nedeterminat.
Armata din Myanmar a preluat cu forţa puterea, pe 1 februarie, după arestarea consilierului de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi a preşedintelui Win Myint. Armata din Myanmar a anunţat preluarea puterii de către comandantul militar Min Aung Hlaing, denunţând "fraude electorale" în scrutinul parlamentar desfăşurat în noiembrie 2020. Militarii patrulează în capitala Myanmarului, Naypyidaw, şi în cel mai mare oraş al ţării, Yangon.
Citește și: CTP: ‘Nu-mi pare rău că Simona a pierdut în fața unei Serena Williams întinerită cu câțiva ani’
Formaţiunea susţinută de Armată, Partidul pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP, dreapta, naţionalism budhist), a înregistrat un rezultat slab în scrutinul parlamentar din noiembrie, câştigat de partidul Liga Naţională pentru Democraţie (NLD, centru-stânga, populist), condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat a intervenit în contextul în care urma să înceapă noua legislatură, iar Parlamentul ar fi trebuit să valideze rezultatul scrutinului legislativ şi să aprobe noul guvern. Consilierul de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi-a atras critici în ultimii ani din cauza tolerării acţiunilor de reprimare asupra minorităţii musulmane rohingya. Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost premier al Myanmarului din 2016.
Regimul militar a anunţat instituirea legii marţiale în unele cartiere din oraşul Yangon (Rangoun), capitala economică a ţării, precum şi în zone din Mandalay, al doilea oraş ca mărime din Myanmar. Circulaţia a fost interzisă pe timp de noapte, iar adunările în grupuri mai mari de cinci persoane nu sunt permise.
În ultimele săptămâni au avut loc mitinguri de protest în capitala ţării, Naypyidaw, precum şi Yangon şi în numeroase alte zone din Myanmar.
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a exprimat "preocupare profundă" privind criza din Myanmar, cerând eliberarea imediată a deţinuţilor politici. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pe tema situaţiei din Myanmar. Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva regimului militar din Myanmar.
