Este timpul să rescriem manualele de istorie!? O descoperire remarcabilă sugerează că un nou membru necunoscut al arborelui genealogic uman a cutreierat Pământul acum 1,4 milioane de ani.
Oamenii de știință au identificat o specie dispărută, numită Paranthropus capensis, considerată o variantă mai grațioasă a genului Paranthropus, o rudă apropiată a oamenilor moderni (Homo sapiens). Paranthropus a fost supranumit „Omul Spărgător de Nuci” datorită maxilarelor sale masive, oaselor craniene robuste și dinților molari impunători. Deși mergeau biped, aceștia aveau un creier mai mic decât alte specii hominine, ceea ce ar fi putut contribui la dispariția lor.
O descoperire care zguduie știința
Studiul a fost realizat pe baza unei mandibule descoperite în 1949 în Peștera Swartkrans, Africa de Sud, o zonă bogată în fosile hominine. Inițial, osul a fost atribuit speciei Homo ergaster, unul dintre primii strămoși ai omului modern. Însă, o analiză recentă, utilizând scanare digitală 3D, a dezvăluit că această mandibulă prezintă caracteristici unice care o deosebesc de orice altă specie cunoscută de Homo.
Cercetătorii au constatat că mandibula este mai joasă și mai groasă decât cea a oricărui alt Homo, iar molarii sunt mai dreptunghiulari, semănând mai mult cu cei ai Paranthropus. Totuși, maxilarul și dinții sunt mai mici decât la alte specimene din acest gen, ceea ce i-a determinat pe cercetători să o clasifice drept o nouă specie: Paranthropus capensis.
„Este prima nouă specie de Paranthropus identificată din anii ’70 încoace”, a declarat Clément Zanolli, paleoantropolog la Universitatea din Bordeaux și autor principal al studiului publicat în Journal of Human Evolution, citat de LiveScience.
O specie care ar fi putut supraviețui mai mult
Paranthropus capensis a trăit în Africa în aceeași perioadă cu P. robustus, dar diferențele de structură dentară sugerează că avea o dietă mai variată. În timp ce P. robustus părea să se bazeze pe alimente dure, P. capensis ar fi putut consuma și alte resurse, ceea ce i-ar fi oferit un avantaj în fața schimbărilor de mediu.
Timp de decenii, cercetătorii au crezut că Paranthropus a evoluat cu dinți masivi pentru a se adapta la o dietă specializată. Însă, noul studiu contestă această teorie și sugerează că diversitatea acestui gen este mult mai mare decât se credea.
Deși oamenii moderni (Homo sapiens) nu au evoluat din Paranthropus, se consideră că atât Homo, cât și Paranthropus provin dintr-un strămoș comun: Australopithecus, care a trăit acum peste 3 milioane de ani. Motivul dispariției Paranthropus rămâne un mister, dar o teorie populară sugerează că aceștia nu au reușit să se adapteze la schimbările climatice sau au pierdut competiția cu speciile de Homo, care aveau creiere mai mari și o capacitate cognitivă superioară.
O fereastră spre trecut
Momentan, cercetătorii au la dispoziție doar această mandibulă, însă descoperirea ridică posibilitatea existenței altor rămășițe care ar putea clarifica evoluția acestei specii misterioase. Studiul sugerează, de asemenea, că diversitatea speciilor Paranthropus din Africa de Sud merită să fie analizată mai profund.
Această descoperire revoluționară ne apropie și mai mult de înțelegerea complexității evoluției umane, oferindu-ne o fereastră fascinantă către trecutul nostru îndepărtat.
Comentează