Premierul României, Ilie Bolojan, a avut o întâlnire la Bruxelles cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Prim-ministrul a prezentat stadiul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu accent asupra îndeplinirii jaloanelor referitoare la reforma pensiilor magistraţilor şi la procesul de decarbonizare, anunţă Guvernul într-un comunicat oficial.
Ce a transmis Ilie Bolojan
Potrivit Executivului, cei doi oficiali au convenit că la nivelul Comisiei Europene vor fi analizate solicitările României, în vederea adoptării deciziei finale privind cererile de plată 3 şi 4, urmând să transmită un răspuns, în prima parte a lunii martie.
Preşedinta Comisiei Europene a apreciat reformele adoptate de Guvern şi faptul că România se menţine pe traiectoria asumată privind reducerea deficitului bugetar.
”În cadrul întrevederii, prim-ministrul României a punctat progresele în implementarea programului SAFE şi a apreciat instrumentele financiare pe care Comisia Europeană le dezvoltă şi le pune la dispoziţia statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare. În acest context, premierul Bolojan a salutat iniţiativele legate de dezvoltarea şi rezilienţa economică pentru statele membre de pe flancul estic”, arată Guvernul.
La rândul său, preşedinta Ursula von der Leyen a apreciat paşii importanţi făcuţi de România în implementarea programului SAFE, precum şi interesul faţă de instrumentele financiare iniţiate de Comisie şi puse la dispoziţia statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare.
Totodată, preşedinta Comisiei Europene a apreciat eforturile României în promovarea proiectelor EastInvest, o iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, cu Belarus şi cu Ucraina.
„O întâlnire foarte bună cu președinta Comisiei Europene, pentru a discuta progresele Guvernului României în ceea ce privește bugetul, reformele și investițiile. Ne-am angajat să utilizăm eficient fondurile UE pentru a sprijini relansarea creșterii economice. Am salutat inițiativele recente ale Comisiei de a spori securitatea și reziliența economică a regiunilor de pe flancul estic”, a spus premierul.
Vezi și: VIDEO Ilie Bolojan, de la Bruxelles: 'Dacă frontiera estică e sigură, toată Europa e mai sigură'
Discursul Ursulei von der Leyen
Șefa Comisiei Europene a dat drept exemplu pozitiv România în discursul ei de la lansarea Comunicării privind regiunile estice ale UE.
„Domnule prim-ministru Bolojan, dragă Ilie,
Domnule prim-ministru Michal, dragă Kristen,
Doamnă prim-ministru Ruginienė, dragă Inga,
Doamnă prim-ministru Siliņa, dragă Evika,
Doamnă președintă Calviño,
Domnule vicepreședinte Fitto,
Doamnelor și domnilor.
La începutul acestei săptămâni, m-am aflat la Kiev pentru a marca această teribilă aniversare. Acum patru ani, Putin a ordonat tancurilor sale să intre în Ucraina. Și odată cu invazia ilegală a Rusiei, lumea s-a schimbat peste noapte. Acea noapte a fost un semnal de alarmă pentru întreaga Europă. Dar impactul cel mai puternic s-a resimțit de-a lungul frontierelor noastre estice. Și avem o datorie imensă de recunoștință. Pentru că comunitățile de frontieră de pe flancul nostru estic contribuie la menținerea siguranței Europei.
Știm că multe dintre ele au plătit un preț greu. Pe lângă impactul psihologic pe care l-a avut apropierea de război, invazia Rusiei a divizat comunitățile în două. Economiile, locurile de muncă și infrastructura au fost toate afectate. Transporturile și turismul au fost perturbate. Iar oamenii se confruntă zilnic cu riscuri – amenințări hibride, migrație utilizată ca armă și incursiuni cu drone. De la începutul războiului, am fost alături de comunitățile de la frontiera de est. Astăzi însă facem un pas înainte cu planul nostru de consolidare a regiunilor noastre de frontieră. Permiteți-mi să mă concentrez pe trei domenii cheie: în primul rând, dublarea eforturilor în materie de securitate și apărare. În al doilea rând, deblocarea de noi investiții masive pentru a stimula creșterea economică. Și, în sfârșit, valorificarea potențialului activelor și comunităților locale.
Primul meu punct se referă la dublarea eforturilor în domeniul securității și apărării. Comunitățile și economiile au nevoie de securitate și stabilitate pentru a prospera. Acest lucru este deosebit de important de-a lungul frontierelor noastre estice. Europa a făcut deja pași istorici în direcția construirii unei uniuni de apărare.
Vom mobiliza până la 800 de miliarde de euro până în 2030 pentru eforturile de apărare.
Și avem Foaia de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030. Aceasta stabilește obiective clare și termene măsurabile. Dar mesajul meu de astăzi este că Europa se concentrează, de asemenea, asupra securității frontierelor estice.
Pentru că securitatea voastră este vitală pentru întreaga Europă. Aproape două treimi din cele 150 de miliarde EUR disponibile prin SAFE, programul nostru comun de achiziții, sunt alocate provizoriu celor opt țări de frontieră.
Inițiativele emblematice paneuropene, precum Eastern Flank Watch și Drone Defence Initiative, vor contribui la securizarea regiunilor de frontieră estice. Iar noul nostru plan de acțiune privind dronele va aborda amenințările la adresa securității, de la drone la baloane neautorizate. Investim miliarde în mobilitatea militară în regiunile de frontieră. Astfel încât trupele și echipamentele să poată fi desfășurate mai rapid. Și vom tripla finanțarea la frontiere pentru a asigura securitatea acestora.
România dă un exemplu excelent!
În plus, țările de la frontiera estică își aduc contribuția. Summitul de la Helsinki, convenit anul trecut între opt state est-europene, va consolida securitatea regională. Dragă Evika, dragă Ilie, dragă Inga, dragă Kristen, știu că Estonia, Letonia, Lituania și România dau, de asemenea, un exemplu excelent. Pentru că ați intensificat investițiile în apărare și mobilitate militară. Toate aceste măsuri contribuie la îmbunătățirea securității. Dar ele sporesc și competitivitatea noastră, creează locuri de muncă și o infrastructură mai bună.
Polonia, de exemplu, dezvoltă o vale a dronelor în sud-est. Această zonă va fi un important angajator, iar produsele sale vor consolida și apărarea regională. Sau să luăm Lituania, care construiește o bază militară în apropierea frontierei cu Belarus. Datorită finanțării din partea Băncii Europene de Investiții, această bază va găzdui aproape 5 000 de militari și civili. Ea va stimula economia locală și, mai ales, va consolida linia de front cu Belarus. Cu inițiative de acest gen, putem transforma provocările în oportunități. Putem proteja și stabiliza regiunile noastre de frontieră și vom pune bazele unei prosperități durabile.
Acest lucru mă duce la al doilea punct. Un mediu mai sigur ne poate ajuta să atragem noi investiții. Regiunile de frontieră dispun de active importante. Cu pădurile lor, sectorul agricol puternic și disponibilitatea materiilor prime esențiale. Și știm că aceste regiuni au o populație rezilientă și o forță de muncă calificată. Dar războiul în curs din Rusia înseamnă că investitorii au nevoie de asigurări. Soluția noastră este EastInvest – un mecanism de finanțare în valoare de 20 de miliarde de euro. Conceput special pentru regiunile de frontieră, acesta reunește unele dintre cele mai mari surse de finanțare publică și privată din Europa. Printre acestea se numără Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Mulțumesc, Nadia, pentru excelenta cooperare. Investițiile publice sunt completate de băncile din sectorul privat și de creditorii naționali. EastInvest va oferi împrumuturi țintite în următorii doi ani. Aceste împrumuturi vor exploata potențialul regiunii, cu proiecte în domeniul energiei regenerabile, agriculturii și silviculturii.
Crearea de noi locuri de muncă și noi oportunități economice. Avem deja câteva exemple excelente. Letonia a dezvoltat o vale a fibrei optice în sud-estul țării, de unde se exportă în întreaga lume produse de înaltă calitate pentru medicină și știință.
Noul centru de cercetare de la Iași
România va produce medicamente esențiale într-un nou centru de cercetare din Iași. Această fabrică de înaltă tehnologie va produce vaccinuri și antibiotice inovatoare. Sau fabrica de magneți de ultimă generație din Estonia, situată în orașul de frontieră Narva. Aici se fabrică produse de vârf la nivel mondial pentru sectorul tehnologiilor curate. Aceste proiecte demonstrează că putem crea un nou impuls. Și putem valorifica întregul potențial al comunităților noastre de frontieră.
Comunitățile puternice sunt ingredientul cheie final al pachetului nostru. Cu sprijinul adecvat, Europa poate contribui la protejarea viitorului acestora. Și acesta este al treilea punct al meu – cum putem valorifica potențialul resurselor și comunităților locale.
Deci, dispunem de instrumente financiare puternice pentru a investi în aceste regiuni, de la politica de coeziune la politica agricolă comună. Iar noul nostru plan va asigura că fiecare cent poate fi cheltuit acolo unde este nevoie. Am flexibilizat deja finanțarea din fondul de coeziune. Și putem vedea diferența. Există, de exemplu, un nou serviciu transfrontalier de asistență medicală, gestionat de Polonia și Lituania și sprijinit de Europa. Acest serviciu face screeningul mult mai accesibil pentru cei care nu pot călători. De asemenea, investim în perfecționarea competențelor digitale. Astfel, comercianții locali pot utiliza fondurile de coeziune pentru a-și moderniza instrumentele. Cu planul de astăzi, putem construi un viitor mai prosper pentru regiunile de frontieră din est. Și acestea pot fi o sursă de inspirație pentru restul Europei.
Doamnelor și domnilor,
Toate zonele noastre de frontieră sunt unice. Fiecare dintre ele se confruntă cu provocări imense. Dar dacă ne unim și ne canalizăm eforturile, putem schimba lucrurile și consolida aceste comunități. Și acesta este obiectivul planului de astăzi: să colaborăm pentru a valorifica întregul potențial al regiunilor noastre de frontieră din est. Vă mulțumesc. Trăiască Europa”, a transmis șefa Comisiei Europene.
Comentează