Premium
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat la Reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din Uniunea Europeană care s-a desfăşurat luni şi marţi la Marsilia necesitatea statelor membre de a răspunde rapid şi pe măsura provocărilor cu care se confruntă sistemele de învăţământ superior, cercetare şi inovare.
"Prezent la Reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din UE cu tema "Coordonarea politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior" (Marsilia, 7-8 martie), ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, şi-a axat intervenţia pe necesitatea statelor membre de a răspunde rapid şi pe măsura provocărilor cu care se confruntă sistemele de învăţământ superior, cercetare şi inovare", informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.
În context, Sorin Cîmpeanu a prezentat măsurile adoptate de Guvernul României ca răspuns "concret şi urgent" la evoluţia ostilităţilor din Ucraina.
"România a primit pe teritoriul său, până în acest moment, mai mult de 300.000 de refugiaţi. 80 000 dintre aceştia au rămas pe teritoriul României. Aproape 10.000 dintre refugiaţi sunt studenţi. România a promovat cu celeritate măsuri cu aplicabilitate imediată privind extinderea/adaptarea cadrului legal pentru a permite, prin derogare, ca persoanele refugiate ce provin din instituţiile de învăţământ superior ucrainene, cetăţeni ucraineni sau ai altor state să îşi poată continua studiile în universităţile din România. Am creat cadrul legal pentru ca universităţile româneşti să poată analiza şi aviza înmatricularea solicitanţilor în orice moment, nu numai la început de an universitar sau de semestru, conform regulilor obişnuite", a afirmat ministrul, potrivit comunicatului de presă.
El consideră foarte important că refugiaţii cu cetăţenie ucraineană beneficiază de finanţarea procesului educaţional de la bugetul de stat al României.
"Studenţii care nu pot prezenta acte de studii pot fi înmatriculaţi de universităţile româneşti pe baza evaluărilor proprii şi a unei declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, urmând ca aceştia să facă dovada parcursului academic anterior, până la finalizarea studiilor universitare. Mai mult, universităţile româneşti sunt gata să primească cadre didactice ucrainene pentru a preda şi continua activitatea de cercetare în România. În actualul context, proiectele de mobilităţi Erasmus au fost adaptate noilor condiţii, studenţii ucraineni beneficiind de prelungirea duratei de mobilitate în universităţile româneşti", a declarat ministrul.
În acelaşi timp, în calitate de preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), Sorin Cîmpeanu a menţionat Planul special pentru Ucraina, elaborat de AUF, prin care se oferă sprijin concret şi complex studenţilor care provin din cele 13 universităţi ucrainene, membre ale Francofoniei universitare.
Ministrul Educaţiei a adăugat că, în noul context geopolitic generat de conflictul militar din Ucraina, este şi mai mare nevoie de o coordonare a politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior.
"Apreciez în acest sens acţiunile întreprinse la nivel european iar Declaraţia propusă de Preşedinţia franceză va putea consolida dialogul multilateral cu partenerii internaţionali, bazat pe valori democratice şi principii comune şi va contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a ONU, la crearea de condiţii mutual favorabile", a spus demnitarul român.
Reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din UE cu tema "Coordonarea politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior" este un eveniment organizat sub egida Preşedinţiei franceze la Consiliul Uniuni Europene.
În acest cadru, România, reprezentată deopotrivă de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării prin secretarul de stat Tudor Prisecaru, şi-a reafirmat angajamentul pentru o cooperare care să consolideze reglementările democratice ce trebuie să definească lumea.
"Această lume se întemeiază pe reguli, respectă principii şi valori, iar dintre acestea cea mai importantă regulă este pacea. Valorile umanitare, pacea, valorile democratice şi solidaritatea sunt şi trebuie să rămână principii de bază în învăţământul superior", a subliniat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
