Fractură fără precedent în justiție din cauza dosarului Colectiv: Procurorii din CSM, chemați să condamne o hotărâre a judecătorilor din CSM

Ziua de marți, 14 septembrie, ar putea fi una de tristă amintire pentru justiția din România, care să marcheze o ruptură fără precedent între judecători și procurori.

Secția pentru procurori a CSM va analiza cererea procurorului DNA Melinda Diaconescu de apărare a reputaţiei profesionale şi a independenţei în raport cu aspectele prezentate într-o hotărâre a Secției pentru judecători. Este vorba despre Hotărârea 825 din 29 iunie 2021, prin care Secția pentru judecători a CSM a stabilit că procurorul Diaconescu a afectat independența și imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel București, din completul care judecă apelul în dosarul Colectiv. De asemenea, judecătorii din CSM au transmis procurorului-șef al DNA o solicitare de revocare a procurorului Melinda Diaconescu din cadrul Direcției.

Totul a pornit de la decizia celor doi judecători din completul de la Curtea de Apel București, Adina pretoria Dumitrache și Andrei Viorel Iugan, de a supune dezbaterii posibilitatea reîncadrării juridice a unor fapte din dosarul Colectiv. Deși cei doi judecători nu au făcut decât să respecte lege și să pună în aplicare o decizie a CCR, procurorul DNA Melinda Diaconescu a formulat o cerere de recuzare, în care a lansat acuzații dure la adresa judecătorilor. Cererea de recuzare a fost respinsă de un alt complet de judecată, iar procurorul DNA a intrat în atenția CSM prin comportamentul său. În paralel, pe baza cererii de recuzare, o parte a presei a lansat atacuri la adresa judecătorilor, acuzându-i că vor pedepse mai mici pentru inculpații din dosar.

În Hotărârea 825/2021, Secția pentru judecători a CSM analizează pe rând atât conduita jurnaliștilor care au afectat independența și reputația profesională a judecătorilor de la Curtea de Apel București, cât și legătura dintre demersul procurorului DNA, considerat lipsit de  bună-credință, și relatările de presă.î

„Afirmațiile subiectve și fără niciun fel de suport faptic din cuprinsul cererii de recuzare (...) au pus la îndoială independența și imparțialitatea judecătorilor cauzei, constituind unul dintre factorii declanșatori ai campaniei de presă împotriva acestora și constribuind în mod decisiv la denigrarea lor”, se arată în hotărâre.

„Apare evident că formularea unei cereri de recuzare în raport de faptul că instanța de judecată a arătat că la următorul termen vor fi puse în discuție anumite schimbări de încadrare juridică, în lipsa oricăror alte elemente de natură a contura o eventuală incompatibilitate a judecătorilor, în sensul antepronunțării acestora, nu se mai poate înscrie în limitele exercitării cu bună-credință a dreptului prevăzăt de art. 67 din Codul de procedură penală și contravine scopului pentru care a fost instituit acest drept”, mai precizează Secția pentru judecători a CSM.

Tot judecătorii CSM explică faptul că „procurorul nu a intenționat să-și exercite un drept prevăzut de lege, ci să împiedice judecătorii să-și exercite în mod legal atribuțiile”.

„Dat fiind modul și contextul în care s-a realizat demersul procurorului de ședință, acesta a avut reprezentarea consecințelor pe care le-ar antrena cererea de reuzare, în sensul afectării independenței și imparțialității judecătorilor, subsecvent acesteia fiind declanșată o campania agresivă mass-media împotriva judecătorilor, în antiteză cu poziția procurorului apreciată în presă în sens pozitiv. Or, justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind străină ideii de popularitate, atragerea simpatiei publice neputând fi un scop în sine al actului de justiție, indiferent de situație”, se mai arată în hotărâre.

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, nu doar că nu a dat curs solicitării Secției pentru judecători a CSM, dar i-a acuzat pe judecătorii din Consiliu tocmai de ceea ce a făcut procurorul din subordinea sa: „Considerăm demersul Secției pentru judecători un precedent periculos, de natură a inhiba procurorul magistrat în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege și în îndeplinirea rolului constituțional al acestuia”, se arată în răspunsul lui Bologa, de pe 6 septembrie. Mai mult, Bologa a transmis și un comunicat de presă în care precizează că „doamna procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj”, deși subordonata sa a ignorat total o decizie a CCR și denigrat doi judecători.

Procurorul Melinda Diaconescu a formulat și o plângere prealabilă, solicitând revocarea Hotărârii 825/2021 a Secției pentru judecători a CSM, cerere respinsă de Secție pe data de 7 septembrie. Procurorul nu s-a mulțumit însă cu acest demers, solicitând Secției pentru procurori a CSM să condamne cealaltă jumătate a CSM pentru îndrăzneala de a taxa public presiunile, inclusiv mediatice, pe care DNA le pune asupra judecătorilor chemați să judece în cauzele instrumentate de procurorii anticorupție.

Rămâne de văzut dacă procurorii din CSM vor da curs unei asemenea solicitări și unde ar putea duce o hotărâre care i-ar acuza pe judecătorii din CSM de afectarea independenței unui judector DNA. Cert este că episodul relatat mai sus reușește doar să-i convingă pe mulți magistrați de pericolul desființării SIIJ cu revenirea competenței la DNA. Dacă în situația actuală procurorii DNA își permit să șicaneze legal judecătorii de la Curtea de Apel București, ne putem doar imagina ce s-ar întâmpla dacă aceiași procurori ar recăpăta puterea de a-i ancheta pe judecătorii chemați să judece dosarele de corupție.