Scandalul ajutorului de stat acordat fraților Micula continuă. Surse citate de Realitatea PLUS susțin că Ludovic Orban ar putea fi audiat chiar astăzi de procurori, în dosarul care vizează modul în care Guvernul Orban ar fi aprobat în 2019 plata unei sume uriașe – aproximativ 400 de milioane de euro – către oamenii de afaceri bihoreni. Potrivit acelorași surse, anchetatorii verifică dacă decizia de acordare a banilor s-a făcut „pe repede înainte” și dacă în spatele acesteia s-au aflat posibile influențe politice.
Contactat de STIRIPESURSE.RO, fostul premier Ludovic Orban a respins categoric acuzațiile, afirmând că nu are nicio legătură cu ancheta procurorilor.
„E o minciună gogonată, e o încercare penibilă de a face o legătură între mine și demersurile care sunt făcute de instituțiile statului. Nu are nicio legătură cu mine. Acolo statul are să recupereze bani de la firmele fraților Micula. Există o hotărâre a ÎCCJ, care pune sechestru asigurator sau ceva de genul acesta, și ei sunt cercetați probabil pentru că au încercat să extragă din firmele supuse sechestrului asigurator, să extragă active și bani. Nu are nicio legătură cu mine. Cum să fiu anchetat? (...) N-am niciun fel de legătură cu subiectul și nu am primit niciun fel de invitație, pentru că nu am legătură cu subiectul”, a spus Ludovic Orban.
Orban: „Am dat de 100 de ori explicații. Statul era obligat să plătească!”
Ludovic Orban a explicat contextul în care Guvernul său a efectuat plata către frații Micula.
„Am dat de 100 de ori explicații cu privire la acea plată. Era obligația statului român să plătească despăgubirea stabilită de ICSID, în momentul în care Tribunalul European a anulat decizia Comisiei Europene din 2015. Nu a existat nicio opinie divergentă (n-red - în Guvern privind plata către frații Micula). Noi în momentul în care am semnat cu Suedia „Tratatul de protejare reciprocă a investițiilor”, practic noi am acceptat să fim judecați de Curtea Arbitrală ICSID. Eu nu aveam nicio treabă cu guvernarea când s-a judecat, cred că în 2013, speța la ICSID. Nu știu cum s-a apărat statul român. Cert este că ei au primit o decizie favorabilă, care a obligat statul român să le dea banii echivalenți pe cei trei ani în care statul român, fără vreo notificare prealabilă, a anulat ultimii trei ani de facilități fiscale acordate către firmele fraților Micula care erau în zonă defavorizată. Ei au dat în judecată la ICSID și au obținut decizia. Statul trebuia să plătească acea despăgubire. Din păcate, s-au adăugat penalități, majorări. Oricum eu am negociat, nu am plătit toată suma, am plătit mai puțin, iar eu nu eram în situația să negociez de pe poziții de forță, pentru că eram sub executare silită, care ei se îndreptaseră prin executor judecătoresc pentru îndestulare către acțiunile celor mai valoroase companii de stat, multe dintre ele nelistate la Bursă. (...) Era o plată obligatorie, trebuia plătită. Dacă statul român nu a fost în stare să se apere bine”, a explicat Orban.
Întrebat dacă se așteaptă să fie chemat să dea explicații în acest dosar, fostul premier a răspuns ferm: „Să mă cheme pentru ce? Nu are legătură cu asta”.
Percheziții și un prejudiciu de peste 160 milioane lei
Procurorii Parchetului General și polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat, luni, șase percheziții domiciliare în județul Bihor, la sediile sociale și punctele de lucru ale unor societăți comerciale care fac parte din grupul de firme European Food and Drinks Group, deținut de frații Ioan și Viorel Micula. Dosarul vizează săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și delapidare, având legătură cu ajutorul de stat acordat ilegal grupului de firme European Drinks în valoare de sute de milioane de euro.
„Din cercetările efectuate până în prezent, a reieșit că două persoane fizice, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă persoane juridice, ar fi implementat un mecanism infracțional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului către alte opt persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice. Mecanismul infracțional ar fi fost conceput și implementat în contextul deciziilor pronunțate de o instanță de judecată de la nivel comunitar, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul în cauză sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 - 2019 (aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane de euro debit, diferența fiind reprezentată de dobânzi și penalități), plata acestor sume fiind calificată de instanțele europene drept ajutor de stat acordat ilegal”, a transmis Parchetul General într-un comunicat de presă.
Ulterior, Parchetul a venit cu noi date despre modul în care au fost transferate în mod nelegal active ale grupului European Drinks către alte firme, pentru a se evita plata sumelor datorate statului român, prejudiciul fiind de 163 milioane lei.
„În cauză s-a reținut că, în perioada 2018 - 2024, activitatea a cinci persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea și aplicarea de către persoanele fizice cu rol decizional a unui mecanism contractual complex, ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcții, echipamente de producție, instalații tehnice) deținute de acestea către alte societăți comerciale aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice. Mecanismul ar fi fost conceput și implementat în contextul unor decizii pronunțate de Comisia Europeană/Tribunalul Uniunii Europene/Curtea de Justiție a Uniunii Europene, decizii prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la cele 5 persoane juridice sumele achitate către acestea în perioada 2014 - 2015, plata acestor sume fiind calificată de instanțele europene drept ajutor de stat acordat ilegal”, explică Parchetul.
De asemenea, spun procurorii, pentru a limita posibilitățile statului român de a recupera de la firmele din grup sumele de bani datorate și pentru a asigura continuarea activității comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat un mecanism infracțional prin care s-a realizat transferul ilicit al unei părți semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 firme (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei).
„Principalele modalități frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul celor 5 persoane juridice ar fi constat în vânzarea directă/compensarea unor creanțe invocate împotriva acestora de celelalte persoane juridice implicate în operațiunile analizate.
Probatoriul administrat până la acest moment a relevat îndoieli cu privire la caracterul real al operațiunilor invocate pentru susținerea existenței creanțelor invocate împotriva celor 5 persoane juridice și, în consecință, cu privire la legalitatea mecanismului de compensare/vânzare directă prin care active de valori semnificative au fost scoase din patrimoniul acestora”, adaugă Parchetul.
În anul 1998, autoritățile române au adoptat o ordonanță de urgență a guvernului prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe o perioadă de zece ani. În cadrul procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, România a pus capăt acestui regim de stimulare în anul 2005, cu trei ani mai devreme decât prevedea legislația.
Ioan și Viorel Micula, investitori suedezi cu reședința în România, sunt acționarii majoritari ai societății European Food and Drinks Group, beneficiară a acestor stimulente. Conform dispozițiilor unui tratat bilateral de investiții încheiat în anul 2002 între Suedia și România privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, frații Micula, precum și alți reclamanți au solicitat instituirea unui tribunal arbitral pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevăzute de OUG.
În 2013, tribunalul arbitral a estimat că România nu a reușit să asigure un tratament just și echitabil investițiilor și a acordat reclamanților despăgubiri în cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro. În anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat și a solicitat României să recupereze sumele deja plătite și să se abțină de la orice altă plată.
Comentează