Premium
Pe ordinea de zi de marți a Consiliul Economic și Social figurează un proiect legislativ inițiat de parlamentarii AUR prin care este solicitată modificarea Legii nr.102/1992 privind stema României şi sigiliul statului.
Potrivit unui comunicat al AUR, este vorba despre ”timbrarea scutului mare al Stemei țării cu Coroana de oțel a României”.
În expunerea de motive a acestui proiect legislativ se arată că readucerea stemei pe linia tradiției heraldice naționale ”este o formă de decomunizare”.
”Prin această completare Parlamentul va aduce pe linia tradiției heraldice românești principalul simbol al statului român național, suveran, independent, unitar și indivizibil.
Stema României, începând cu anul 1867, a avut scutul timbrat cu o coroană aurie, iar, începând cu anul 1897 și până în 1948, a avut scutul timbrat cu Coroana de oțel a României, coroană turnată din oțelul unui tun otoman capturat la 30 august 1877, în bătălia de la Plevna din Războiul de independență (1877-1878), simbolizând caracterul național al statului, suveranitatea și independența obținută cu multe jertfe de eroi pe câmpul de luptă.
Coroana de oțel a României a fost făurită de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București după un proiect al marelui artist plastic român Theodor Aman, membru al Academiei Române.
În prezent, Coroana de oțel a României este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București.
Readucerea stemei pe linia tradiției heraldice naționale este o formă de decomunizare și continuă demersul Parlamentului României din anul 2016 când coroana de oțel a fost repusă doar pe capul acvilei cruciate. De asemenea, timbrarea scutului mare al stemei țării cu Coroana de oțel a României se aliniază unei tendințe tot mai puternice în heraldica europeană, indiferent de forma de guvernământ din statele care au repus coroana în stemele lor. Exemple în acest sens ne oferă mai multe republici: Albania, Austria, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Federația Rusă, Georgia, Croația, Finlanda, Malta, Muntenegru și San Marino.
Timbrarea cu Coroana de oțel a scutului mare al stemei României are menirea de a reflecta continuitatea (caracterul neîntrerupt) al Statului Român, simbolizând suveranitatea și unitatea națiunii române.” - se arată în expunerea de motive.
Inițiatorii acestui proiect legislativ sunt cei doi co-președinți ai AUR, George Simion și Claudiu Târziu, precum și deputatul AUR Boris Volosatîi.
Ce prevede proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului
”Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I.
Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, revizuită și completată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 236 din 24 septembrie 1992, se modifică după cum urmează:
(1) La art. 1, alin. (2) se completează și va avea următorul cuprins:
(2) Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Scutul mare este timbrat cu Coroana de oțel a României.
2. Anexele nr. 1 și 2 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.
Art. II
(1) Până la data de 31 decembrie 2022, autoritățile publice au obligația să înlocuiască stemele și sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora, astfel cum sunt modificate potrivit dispozițiilor prezentei legi.
(2) Până la data prevăzută în alin. (1), cele două modele de stemă a României și respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare.
(3) Monedele și bancnotele emise de Banca Națională a României anterior datei de 31 decembrie 2022 vor continua să circule și după această dată, în paralel cu monedele și bancnotele cu stema nouă.
(4) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.”
Trebuie precizat faptul că avizul Consiliului Economic și Social este unul consultativ, iar proiectul de lege al AUR trebuie să primească și alte avize, printre care și cel al Guvernului, înainte să fie supus dezbaterilor din Parlament.
Potrivit Administrației Prezidențiale, la 23 iunie 1921, pe baza propunerilor Comisiei Consultative Heraldice, Parlamentul votează legea privind noua stemă a României Mari.
Stema se prezenta sub trei forme (mare, mijlocie, mică) fiind folosită, fiecare din ele, în funcţie de importanţa actului. Ea se prezenta astfel: scut, albastru-azur, pe care este o acvilă cruciată, încoronată, cu spada şi sceptrul în ghiare, totul din aur, purtând pe piept un scut scarletat având la bază un triunghi şi pe centru un ecuson alb/negru.
În primul cartier, pe fond albastru-azur, o acvilă cruciată de aur, cu ciocul şi ghiarele roşii, flancată de un soare şi o semilună, tot de aur; în cartierul al doilea, pe fond roşu, un cap de zimbru în culori naturale, cu o stea între coarne şi flancată de o floare şi o semilună conturnată, din aur; în cartierul al treilea, pe fond roşu, un leu ieşind dintr-un pod, ambele de aur; în cartierul al patrulea, tăiat de o fascie roşie, pe câmpul superior, de culoare albastră, o acvilă neagră cu limbă roşie, având un soare de aur şi o semilună conturnată, iar în câmpul inferior, pe aur, 7 turnuri de cetate, colorate roşu; în triunghiul în şef, pe albastru, doi delfini afrontaţi, de aur.
Scutul este timbrat cu coroana regală românească, din oţel, şi este susţinut de doi lei de aur, cu limble roşii. Colanul Ordinului “Carol I” atârnă la baza scutului iar eşarfa albastră, cu deviza “NIHIL SINE DEO”, de aur, este plasată sub lei şi scut.
Totul este aşezat pe un mantou de purpură dublat cu hermină şi bordisit cu franjuri de aur şi timbrat cu o coroană regală de aur.
După ce Regele Mihai I a fost forţat să abdice (30 decembrie 1947), regimul comunist a înlocuit cu totul vechea stemă în ianuarie 1948 se alcătuieşte, în chip de stemă, o emblemă heraldic după model sovietic, compusă dintr-o cunună ovală din spice de grâu, în culori naturale, legate jos cu o panglică tricoloră pe care erau siglele “R.P.R.”. (Republica Populară Română), în interiorul cununii fiind redat un câmp pe care era un tractor, având ca fundal un grup de trei furnale din spatele cărora răsărea soarele ce împrăştia raze, totul în culori naturale.
La 28 martie 1948, prin lege, câmpul cu tractorul şi furnalele sunt înlocuite cu un peisaj - un câmp verde la marginea unei păduri de brazi, o sondă şi un masiv muntos, un soare care răsare şi emană raze, totul redat în culori naturale şi încadrat în aceeaşi cunună deschisă de spice legate cu panglică tricoloră (LXXII/1).
În 1952, pe razele dintre spicele cununii a fost plasată steaua roşie cu 5 colţuri, specifică regimului sovietic (LXXII/2). După proclamarea Republicii Socialiste România, în 1965, simbolul heraldic a rămas, în esenţă, acelaşi; s-a adăugat, la bază, o fâşie albastră simbolizând un râu iar numele statului a fost scris, întreg, pe panglica tricoloră.
Imediat după Revoluţia din 1989 s-a pus problema conferirii României unei steme noi, reprezentative. De fapt, primul simbol al Revoluţiei a fost steagul cu o gaură în mijloc, de pe care fusese îndepărtată stema comunistă.
Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a lucrat intens, supunând Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate.
Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992.
