Premium
Preşedintele Georgiei, Ghorghi Margvelaşvili, a declarat joi că va iniţia consultări cu partidele politice şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru prezervarea ordinii constituţionale în ţară, după un val de atacuri împotriva sediilor formaţiunii fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, transmite agenţia EFE.
La rândul său, premierul Irakli Garibaşvili a apreciat că 'este de înţeles reacţia agresivă' a adversarilor lui Saakaşvili şi consideră că MUN 'nu are dreptul moral să rămână în politică', în opinia sa în spatele respectivelor torturi şi violuri fiind Saakaşvili şi alţi lideri ai partidului acestuia. 'Nu pot interzice libertatea de exprimare, dar în acelaşi timp nici nu sprijin violenţa', a mai spus Garibaşvili în timpul unei şedinţe de guvern.
Dar aceste declaraţii ale premierului au fost criticate de preşedintele Margvelaşvili, care l-a acuzat pe şeful guvernului că 'în loc să calmeze situaţia, amplifică tensiunile'.
Pe lângă sediile formaţiunii MUN, la Tbilisi a fost atacată şi Biblioteca Prezidenţială Mihail Saakaşvili, pe faţada căreia manifestanţii au scris cu vopsea roşie: 'biblioteca violatorilor'.
Primele imagini cu scene de tortură şi abuzuri sexuale petrecute într-o închisoare din Tbilisi au apărut încă din anul 2012, când Saakaşvili era preşedinte. Scandalul declanşat atunci a condus la demiterea ministrului de interne, Bacho Ahalaya, condamnat apoi la trei ani şi nouă luni de închisoare, el fiind însă graţiat de Saakaşvili.
Mihail Saakaşvili a devenit preşedinte al Georgiei în anul 2003 în urma 'Revoluţiei Trandafirilor', care a condus la plecarea de la putere a lui Eduard Şevarnadze. În cei zece ani cât a condus această ţară, el a fost criticat pentru stilul său autoritar, dar mai ales pentru războiul cu Rusia din anul 2008, încheiat în numai câteva zile cu o înfrângere dezastruoasă a armatei georgiene. Totuşi, el s-a remarcat şi prin reuşitele în lupta împotriva corupţiei.
După ce partidul MUN a pierdut alegerile legislative din anul 2012 în faţa coaliţiei 'Visul Georgian', zeci de foşti oficiali din administraţia sa au fost arestaţi şi urmăriţi penal pentru abuz de putere sau corupţie. După ce şi-a încheiat ultimul mandat prezidenţial în noiembrie 2013 (şi scrutinul prezidenţial fiind câştigat tot de coaliţia Visul Georgian), Saakaşvili a părăsit Georgia.
În septembrie 2014, el a fost inculpat de justiţia georgiană pentru abuz de putere şi folosirea excesivă a forţei în reprimarea manifestaţiilor din anul 2007, fiind emis şi un mandat internaţional de arestare pe numele său. Saakaşvili consideră însă că acţiunile judiciare împotriva sa sunt motivate politic, opinie împărtăşită de Statele Unite şi de Uniunea Europeană, care au avertizat autorităţile de la Tbilisi că justiţia nu trebuie supusă ingerinţelor politice.
Între timp, el a primit cetăţenia ucraineană şi în prezent este guvernator al regiunii Odesa, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko numindu-l în această funcţie cu speranţa declarată că va reuşi să ia măsuri eficiente împotriva corupţiei şi să modernizeze infrastructura acestei regiuni a cărei capitală omonimă a devenit, după pierderea Crimeii, principalul port ucrainean. AGERPRES
