Premium
Procesul unui presupus spion egipteano-german care lucra pentru serviciul de presă al cancelarului german Angela Merkel, suspectat că ar fi transmis informaţii serviciilor secrete egiptene ani de zile, s-a deschis marţi la Berlin, informează France Presse, potrivit AGERPRES.
Amin K. ar fi transmis informaţii Serviciului General de Informaţii (GIS) egiptean între 2010 şi 2019, profitând de poziţia sa privilegiată în cadrul serviciului de presă al cancelarului Germaniei pentru care lucra din 1999.
Mai exact, bărbatul în vârstă de 66 de ani a lucrat în cadrul serviciului de vizite al centrului de presă federal german, un departament responsabil în special de comunicare cu privire la activităţile cancelariei.
Potrivit rechizitoriului, el a făcut observaţii generale cu privire la modul în care mass-media se ocupau de politica internă şi internaţională faţă de Egipt, el a tratat de asemenea cererile agenţilor serviciilor de informaţii egiptene şi a încercat să recruteze un alt spion.
De asemenea, el este suspectat că a transmis GIS numele a cinci colegi din Bundespresseamt născuţi în Siria.
Citește și: Noroc bun! Ultimul strigăt de disperare al unui muribund/OPINIE
În schimbul informaţiilor furnizate, el spera să primească un tratament preferenţial din partea autorităţilor egiptene. Mama sa ar fi fost ajutată în special în legătură cu drepturile sale la pensia egipteană.
De asemenea, el era invitat uneori la recepţii oficiale, de exemplu cu ocazia ceremoniei de rămas bun al ambasadorului egiptean în Germania în 2019, a explicat parchetul german la mijlocul lunii noiembrie, în timpul punerii sale sub acuzare.
Încă două zile de audiere sunt programate pentru un verdict aşteptat la începutul lunii martie.
Conform raportului serviciului de Informaţii Interne germane, atât serviciul de spionaj extern egiptean GIS, cât şi serviciul său de informaţii interne (NSS) sunt active în Germania.
Obiectivul lor este să colecteze informaţii despre adversarii regimului egiptean al preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi care trăiesc în ţară şi în special simpatizanţii Frăţiei Musulmane, grupare interzisă din 2013 în Egipt.
În afară de o scurtă paranteză în urma revoltei populare din ianuarie-februarie 2011 care l-a înlăturat pe preşedintele Hosni Mubarak, Egiptul a fost condus din 1952 de militari.
Armata, descrisă ca protector al poporului, este omniprezentă în societate şi rolul său a crescut în ultimii ani.
