Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză pe tema reconfigurării viziunilor politice la nivel european pornind de la schimbările de pe scena politică din Germania.
RFI:
Problema imigraţiei este pe cale de a redecupa peisajul politic european. Dacă pînă acum se exprimau împotriva imigraţiei în special partidele naţionaliste, conservatoare, de dreapta şi de extremă dreapta, în prezent forţe de stînga îşi asumă un discurs anti-imigraţionist. Un caz interesant în acest sens merită semnalat în Germania.
Pe data de 4 septembrie este anunţată în Germania lansarea unei mişcări politice numită "Aufstehen" (ceea am putea traduce prin "în picioare") care ar urma să regrupeze membri ai tuturor partidelor de stînga cu program anti-liberal de tip Podemos sau Syriza. Cotidianul Le Figaro analizează, sub semnătura lui Jean-Louis Thiérot, specialist în relaţiile franco-germane, evoluţia acestei mişcări care se declară în acelaşi timp, şi aici este marea noutate, anti-imigraţionistă.
În numele acestei noi formaţiuni se exprimă deja preşedinta grupului parlamentar Die Linke (Stînga), Sahra Wagenknecht. "O frontieră deschisă tuturor este o naivitate. Si mai ales nu este o politică de stînga. Cînd creşte numărul de migranţi economici aceasta înseamnă că şi concurenţa creşte în vederea ocupării locurilor de muncă cel mai prost plătite." Am citat o declaraţie făcută de Sahra Wagenknecht, reluată de Le Figaro.
Dogma, sau regula generală de descifrare a peisajului politic european a fost pînă acum cam aşa: dreapta, rigidă şi identitară, se opune imigraţiei, în timp ce stînga deschisă şi internaţionalistă, este pro-imigraţie. Ceea ce se întîmplă acum în Germania va fi important pentru întreaga Europă, scrie specialistul francez, în măsura în care mişcarea "Aufstehen" îşi propune nici mai mult şi nici mai puţin decît să rupă cu cultura imigraţionistă a partidelor de stînga europene. Această nouă formaţiune politică din Germania îşi propune şi să atragă de partea ei un electorat format din muncitori care în ultimul timp a votat cu dreapta dură.(Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Piaţa muncii s-a redefinit în ultimii ani şi a schimbat modul în care angajatorii se raportează la salariaţi. Clasicul program de lucru între 9 dimineaţa şi 5 după-amiaza riscă să devină istorie, de vreme ce tot mai multe companii se declară de acord cu programul flexibil. În unele cazuri, acest lucru e prevăzut drept clauză în contractele de angajare. În altele, programul se negociază separat cu fiecare salariat în parte. Specialiştii în resurse umane susţin că programul flexibil îi face pe angajaţi mai productivi.
În Marea Britanie, de exemplu, doar 6% dintre angajaţi lucrează în intervalul clasic, 9-17. Potrivit BBC, aproape jumătate dintre britanici şi-au negociat cu angajatorii un program flexibil, pentru a se putea ocupa de educaţia copiilor sau pentru a jongla şi cu alte activităţi desfăşurate în afara muncii. Studiul, bazat pe date guvernamentale, arată că 37% dintre angajaţii cu program full-time preferă să înceapă munca la ora 8 dimineaţă şi să termine la ora 16. A doua cea mai populară alegere, preferată de 21% dintre participanţii la studiu, se referă la intervalul orar 7-15.
Flexibilitatea la locul de muncă e importantă nu doar pentru părinţi şi studenţi. Cei care lucrează între orele dorite spun că sunt mai motivaţi şi petrec o perioadă mai lungă de timp fără să-şi schimbe jobul. Şi mulţi angajatori au înţeles că unele persoane sunt matinale, altele preferă să se trezească mai târziu.
Transformarea digitală şi tehnologia permit, în multe domenii, realizarea activităţilor din orice loc unde există o conexiune la internet. Un studiu realizat de JP Morgan Chase în Statele Unite arată că acele companii care oferă angajaţilor posibilitatea de a opta pentru un program flexibil înregistrează niveluri mai mici de absenteism. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pe 15 septembrie se împlinesc zece ani de la prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, catastrofa financiară care marchează începutul crizei globale, iar europenii sărbătoresc ieşirea cu bine a Greciei din ultimul program de bailout şi astfel sfârşitul crizei datoriilor suverane.
„Acesta este doar calmul de dinaintea furtunii”, avertizează un oficial al UE. Brexitul, un război comercial cu SUA, o nouă criză a refugiaţilor - nori groşi se adună din mai multe părţi deasupra Europei. Însă cea mai mare ameninţare vine din chiar inima zonei euro, din Italia. Guvernul italian condus de formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S) şi de partidul de extremă dreapta Liga Nordului îşi pregăteşte primul buget, aşteptat să cuprindă cheltuieli generoase şi astfel să pună în pericol stabilitatea financiară a ţării. De asemenea, alianţa este aşteptată să-şi ducă confruntările cu Comisia Europeană la un nou nivel. În aceste condiţii, Italia a devenit epicentrul volatilităţii financiare din zona euro, după cum scrie Reuters.
Investitorii reacţionează la noul val de nesiguranţă cu o retragere în număr tot mai mare de pe piaţa obligaţiunilor italiene. Vânzările nete de datorie suverană italiană au urcat la un nivel record pentru a doua lună consecutivă, remarcă Financial Times. Deţinerile de obligaţiuni italiene ale investitorilor străini au scăzut cu 38 de miliarde de euro în iunie, un declin record, arată datele BCE. În luna anterioară, scăderea a fost de 34 de miliarde de euro, de asemenea un record. Yieldurile obligaţiunilor italiene sunt ridicate. Randamentele titlurilor scadente la zece ani sunt aproape de maximul atins în mai, când Mişcarea 5 Stele şi Liga au format guvernul populist. Investitorii privesc piaţa datoriilor italiene ca pe un barometru al aversiunii faţă de risc.
În timp ce guvernul de la Roma îşi pregăteşte primul buget, unii investitori se pregătesc pentru ce-i mai rău. Deşi octombrie, luna în care trebuie prezentat planul bugetar, se apropie rapid, încă nu există claritate în ceea ce priveşte resursele din care guvernul va majora pensiile şi veniturile gospodăriilor, aşa cum a promis, notează CNBC. Iar înaintea prezentării bugetului se adună controversele din jurul guvernului în legătură cu prăbuşirea podului din Genova - catastrofă pentru care Roma dă vina pe regulile fiscale ale UE. (Mai multe detalii AICI)
