Premium
Pierderea pădurilor încetineşte la nivel global pe măsură ce creşte gestionarea durabilă, iar începând din 2015, în fiecare an, 10 milioane de hectare sunt transformate în terenuri pentru alte utilizări, o cifră în scădere comparativ cu cele 12 milioane de hectare/an înregistrate cinci ani mai devreme, reiese din rezultatele raportului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), publicate joi, potrivit Agerpres.
Practic, aproape o treime din suprafaţa terestră a lumii este acoperită de păduri, aceasta fiind o sursă de materiale, confort estetic şi mijloace de trai pentru milioane de oameni, iar 2,05 miliarde de hectare de păduri, adică mai mult de jumătate din total, sunt supuse planurilor de gestionare, în prezent, notează sursa citată.
"Pădurile reprezintă o parte importantă a vieţii noastre şi pot fi găsite în produsele noastre alimentare, mobilierul casnic dar şi simţite în aerul mai curat pe care îl respirăm datorită prezenţei lor, aşa că trebuie să muncim mai mult şi să lucrăm împreună în toate sectoarele forestiere şi agricole, pentru a încetini defrişarea acestora. Este îmbucurător să aflăm că tot mai multe zone forestiere sunt supuse unor planuri de gestionare pe termen lung, care sunt esenţiale pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 15", susţine Maria Helena Semedo, director general adjunct pentru climă şi resurse naturale în cadrul FAO.
Una dintre realizările notabile reflectate de noua evaluare a fost că, în lume, suprafaţa pădurilor din zonele protejate a crescut cu 191 de milioane de hectare, din 1990 până în acest moment, în timp ce 18% dintre pădurile lumii sunt situate în zone protejate, cu cea mai mare pondere în America de Sud. "Acest lucru înseamnă că lumea a îndeplinit şi a depăşit Obiectivele de la Aichi pentru Biodiversitate, de a proteja cel puţin 17% din suprafaţa terestră până în 2020", este de părere Anssi Pekkarinen, specialist principal în domeniul silvic în cadrul FAO, care a coordonat evaluarea.
Raportul de specialitate arată, totodată, că zonele forestiere din lume, începând cu 1990, au scăzut cu 178 de milioane de hectare, ceea ce este aproximativ egal cu teritoriul Libiei.
De asemenea, în ultimul deceniu, suprafaţa forestieră a crescut în Asia, Oceania şi Europa, în timp ce cele mai mari rate de pierderi nete de păduri au fost înregistrate în Africa, urmată de America de Sud.
La nivel global, pădurile virgine acoperă o suprafaţă de aproximativ 1,11 miliarde de hectare, iar aproximativ 30% din totalul pădurilor sunt utilizate în principal pentru producerea lemnului şi a produselor forestiere din lemn.
În plus, partea predominantă a suprafeţei forestiere (93% din suprafaţa totală) constă din păduri rezultate din procese naturale regenerabile, iar restul din plantare. Deşi stocurile totale de carbon din păduri scad din cauza scăderii suprafeţei pădurilor, densitatea de stocare a carbonului a crescut uşor în ultimii treizeci de ani, subliniază experţii FAO.
"Evaluarea globală a resurselor forestiere oferă o imagine de ansamblu asupra pădurilor lumii şi este un instrument de importanţă critică în formularea unor politici, practici şi investiţii solide", a afirmat Mette Wilkie, directoare a Direcţiei Politică şi Resurse Forestiere în cadrul FAO, care a salutat colaborarea dintre organizaţia pe care o reprezintă şi o reţea globală de peste 700 de experţi care au armonizat metodele şi au examinat peste 60 de indicatori din 236 de ţări şi teritorii pentru a realiza evaluarea publicată joi.
Rezultatele cheie ale Evaluării Globale a Resurselor Forestiere 2020 (FRA 2020) au fost prezentate, joi, împreună cu publicaţia interactivă "O nouă perspectivă: evaluarea resurselor forestiere globale 2020.
Raportul complet FRA2020, inclusiv datele pentru fiecare ţară, va fi publicat la o dată ulterioară, menţionează FAO.
