DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Gheorghe Stan, judecător CCR, acuzaţii incendiare: Presiuni în afara legii și a obligațiilor deontologice din partea anumitor asociaţii profesionale

Mediafax
gheorghe stan

Gheorghe Stan, fostul șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și noul judecător CCR, a declarat exclusiv pentru Mediafax că sunt îngrijorătoare datele privind supravegherea tehnică a magistraților, mai ales pentru că nu a fost clarificată situația materialelor informative.

„Au fost presiuni în afara legii și a obligațiilor deontologice venite din partea unor magistrați punctual, direct sau prin intermediul, eu știu, anumitor asociații profesionale care au încercat să blocheze activitatea Secției pentru a nu cerceta acele nereguli din cadrul sistemului, sau de a păstra ori de reinstala pârghiile în care se realizau presiuni asupra judecătorilor și procurorilor anterior așa cum relevă de altfel și raportul Inspecției Judiciare, în cauze privind magistrații care a fost înaintat către plenul CSM”, a spus Gheorghe Stan.

De asemenea, fostul șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a vorbit și despre supravegherea tehnică a magistraților:

„Îngrijorătoare este, într-adevăr, statistica supravegherilor tehnice la care au fost supuși magistrații și mai ales că nu s-a clarificat soarta acelor materiale informative care au stat la baza dosarelor penale. Aici este rolul CSM să se asigure de respectarea garanțiilor independenței magistraților și poate chiar și al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție - să verifice dacă s-au comis fapte care intră în competența lor”.

Redăm integral interviul cu Gheorghe Stan, fostul șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și noul judecător CCR:

“Înființarea Secției constituie o garanție legală a principiului independenței justiției”

Reporter: Din funcția de adjunct al Inspecției Judiciare ați fost numit șef al secției de investigare a magistraților și, la o distanță la numai câteva luni, ați fost validat pentru o funcție de judecător la CCR, o funcție importantă. Cum se înțeleg cele două roluri și care este responsabilitatea pe care o aveți în plus față de societate?

Gheorghe Stan: Cele două funcții au în comun respectarea și apărarea ordinii de drept într-o democrație constituțională și presupune obligații de independență și imparțialitate în desfășurarea activității. Aptitudini pe care mi le-am însușit în cei 20 de ani de magistratură. Sigur, din punct de vedere funcțional, între cele două roluri însă nu există o legătură, dat fiind faptul că la Secția de Investigare Infracțiunilor din Justiție, care este o structură judiciară, iar CCR este o autoritate de jurisdicție constituțională. Responsabilitatea față de societate este, însă, aceeași ca pentru orice profesionist al dreptului și de a garanta că societatea funcționează pe bazele constituției și a legii.

Reporter: A fost, din punctul dumneavoastră de vedere, oportună înființarea unei astfel de structuri? Pentru că ați văzut că a fost criticată și încă este criticată, chiar și după luni bune de funcționare.

Gheorghe Stan: Cred că nu doar oportună, ci mai ales necesară. Nu vorbim de un fenomen infracțional în domeniul justiției, ci de a asigura o anumită garanție a înfăptuirii în condiții de legalitate a actului de justiție, care exclude orice imixtiune din partea oricărei persoane și, în egală măsură, chiar și a unui agent a statului. Ca atare, zic eu, înființarea Secției constituie o garanție legală a principiului independenței justiției. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva a unor eventuale abuzuri săvârșite prin sesizări sau prin denunțuri arbitrare sau abuzive și se asigură o practică unitară la nivelul acestei structuri de Parchet cu privire la modul de efectuare a actelor de urmărire penală pentru infracțiunile desăvârșite de magistrați, de altfel așa cum a precizat și CCR în considerentele deciziei numărului 330/2018. După cum am subliniat anterior, înființarea Secției a apărut ca un răspuns, zic eu, la nevoile sistemului judiciar în ansamblul său de independență și stabilitate.

Sintetizând, garanțiile de independență și imparțialitate ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar fi vechimea de cel puțin 18 ani în funcția de procuror, selectarea atât a procurorului-șef al acestei secții, cât și a procurorilor cu funcție de execuție de către CSM și nicidecum de către factorul politic, așa cum se speculează în spațiul public, transparența procesului de selecție a procurorului-șef și a procurorilor cu funcții de execuție, evaluarea riguroasă a activității profesionale a procurorilor desfășurate în ultimii ani de carieră de către comisie numită de către plenul CSM, alcătuită din reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspecția Judiciară.

Trebuie să menționez faptul că în cadrul Ministerului Public au existat dintotdeauna, într-o formă sau alta, structuri specializate în anchetarea faptelor pretins săvârșite de magistrați, precum și a altor persoane a căror activitate infracțională aveau legătură de cauzalitate cu activitatea respectivilor magistrați. Spre exemplu, în cadrul DNA a funcționat până la înființarea acestei secții un serviciu de combatere a corupției în justiție care avea un procuror șef și o schemă de 10-12 procurori. A fost înființat printr-un simplu ordin al procurorului șef al acestei structuri.

“În cazul acestei structuri judiciare, nu numărul de cauze este cel care determină existența sau nu a secției”

Reporter: La acea vreme era doamna Laura Codruța Kovesi.

Gheorghe Stan: Exact. Înființarea acestui serviciu s-a făcut fără implicarea CSM, în mod total netransparent și fără vreo justificare pe aspectul existenței sau nu a unor magistrați corupți deși, în nenumărate rânduri, am menționat acest lucru în spațiul public se pare că nimeni nu a fost interesat de acest aspect.

Reporter: Este fenomenul infracțional din justiție la o scară atât de mare încât să necesite o astfel de instituție ca secția de anchetare a magistraților?

Gheorghe Stan: În cazul acestei structuri judiciare, nu numărul de cauze este cel care determină existența sau nu a secției, ci rolul ei de garant al legalității și independenței magistraților. Competența materială este cea care determină existența unei structurii cu autonomie funcțională care să investigheze infracțiuni săvârșite sau presupuse săvârșite în justiție. Secția nu a fost înființată pentru a raporta un procent ridicat al trimiterii în judecată, a faptelor comise sau presupuse a fi comise de magistrați. Nu este rolul ei să se justifice pe aspectele cantitative, ci are rolul ca acele puține cazuri care sunt comise de magistrați să fie izolate și deferite instanțelor, astfel încât să nu planeze neîncrederea sau prezumția de abuz asupra întregului sistem judiciar. Aceasta cred că este abordarea responsabilă pe care eu și colegii mei ni le-am asumat.

Reporter: Nu considerați că există pericolul ca, odată cu plecarea dumneavoastră din funcție, Secția – deja criticată - să fie vulnerabilizată?

Gheorghe Stan: Știți dumneavoastră, eu nu cred în personalizarea funcțiilor și legarea destinului unei instituții din sistemul judiciar de persoanele care le conduc pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Această idee de a te asimila cu unitatea de la care pleci nu mi-o arog în niciun fel. Secția trebuie să reziste pentru că ea este o garanție deopotrivă pentru magistrați și societate, nu pentru că este un procuror sau altul la conducerea ei. Secția trebuie să se întărească și sper ca după primul an de funcționare, în toamna aceasta, să aibă în sfârșit schema completă.

Reporter: Cum ați descrie activitatea dumneavoastră la Secție și cum ați lucrat cu fost procuror general Augustin Lazăr. De exemplu, când CCR a dat undă verde înființării acestei secții, dânsul a spus că ne vom întoarce cu 27 de ani în trecut. Cum comentați asta?

Gheorghe Stan: Nu atât de bine pe cât am dorit așa cum ar fi trebuit să fie la acest nivel. Însă trebuie să vă spun că diferența de abordare între noi a fost aceea că eu am abordat legea ca pe un imperativ și ca magistrat am recurs exclusiv la punerea ei în aplicare, în timp ce domnia sa cred că aborda mai mult dintr-o altă perspectivă, într-o cheie de gust și opinie personală sau de oportunitate cu privire la înființarea acestei secții. CCR, în mod constant, a statuat că autoritățile publice nu au voie să încalce limitele de competență ale altor autorități, de aceea legiuitorul este cel care stabilește oportunitatea, iar CCR a verificat că această prerogativă a fost realizată cu respectarea Constituției.

Domnia sa a avut dreptate oarecum. Și acum 27 de ani erau eforturi de reconstruire a unei justiții bazat pe fundamentele societății democratice demers punctat prin adoptarea Constituției din 8 decembrie 1991 tot cam acum 27 de ani. Este adevărat că de la momentul operaționalizării secției am întâmpinat obstacole în asigurarea bazei logistice, a dotărilor, a elaborării organigramei, dar și în modul de interpretare a principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public. Însă, în prezent, am depășit aceste piedici și am reușit să facem o secție funcțională, ne-am întărit cu recent cu încă trei procurori, am reușit să aducem un număr de 14 ofițeri de poliție judiciară în cadrul acestei secții, iar din perspectiva tehnico -materială stăm foarte bine. De altfel, dincolo de ce a apărut în spațiul public, ideea pe care am dorit să o transmitem este că nimeni nu este mai presus de lege, am cercetat fapte și nu persoane, am reușit să organizez activitatea pe toate palierele și am mers pe ideea că orice persoană care a încălcat legea a fost chemată să răspundă cu privirile la acuzațiile care li s-au adus.

“Au fost presiuni în afara legii și a obligațiilor deontologice venite din partea unor magistrați punctual”

Reporter: A existat vreo presiune din partea sistemului judiciar, în condițiile în care principalii factori vizați de cauzele de la secție sunt chiar colegii magistrați?

Gheorghe Stan: Trebuie să recunosc faptul că au fost presiuni în afara legii și a obligațiilor deontologice venite din partea unor magistrați punctual, direct sau prin intermediul, eu știu, anumitor asociații profesionale care au încercat să blocheze activitatea Secției pentru a nu cerceta acele nereguli din cadrul sistemului, sau de a păstra ori de reinstala pârghiile în care se realizau presiuni asupra judecătorilor și procurorilor anterior așa cum relevă de altfel și raportul Inspecției Judiciare, în cauze privind magistrații care a fost înaintat către plenul CSM.

Fac trimitere la acest raport pentru că știm că asupra aspectelor de fapt, constările nu pot fi cenzurate în cadrul analizei ulterioare, deci luăm aceste constatări ca un dat. Surprinzător este că și magistrați cu funcții de înaltă răspundere au susținut public că doresc desființarea acestei Secții și asta în aceeași intervenție în care își arătau nemulțumirea față decizii judiciare adoptate de secție în ceea ce privește chiar pe ei. Da, au fost asemenea derapaje ale unor magistrați - nu știu cum să le cataloghez, co-interesate, poate nelegitime, însă Secția răspunde unui principiu mult mai amplu decât aceste meschine interese și anume garantarea faptului că, în justiție, atribuțiile judiciare se înfăptuiesc exclusiv în baza legii ca o garanție dată cetățenilor și a societății și principiului garantării independenței magistraților contra potențialilor abuzuri prin dublu control judiciar al instanței și funcțional al CSM.

Reporter: Tot magistrații, mai precis asociațiile de magistrați, s-au mobilizat, au participat la proteste, au trimis în spațiul public scrisori prin care cereau desființarea secției și își manifestau dezaprobarea. Cât de mult v-a afectat activitatea această mobilizare a lor?

Gheorghe Stan: Da, este regretabil că activitatea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să fie raportată doar la numite dosare. Aș fi dorit ca magistrații sau acele asociații profesionale, cât și procurorii din cadrul secției corespunzătoare a CSM să manifeste echidistanță, echilibru și o oarecare rezervă cu privire la activitatea acestei secții și mai ales cu privire la cauzele care se află în curs de urmărire penală. Actul de justiție nu trebuie să fie evaluat, raportat la calitatea unei persoane, într-o anumită cauză penală. Să se arunce anateme cu privire la legalitatea efectuării urmării penale în cauze aflat în lucru sau la care urmează sau s-a dat soluții în cauză, în situația în care acestea sunt discutate în același timp în spațiul public de către un alt magistrat care se presupune că știe foarte bine ce implică activitatea de efectuare a urmăririi penale, și mai ales de administrare a unui probatoriu complex, este cu atât mai neproductiv sistemul judiciar. De ce? Pentru că lasă urme de îndoială cu privire la imparțialitatea acestuia.

Este evident pentru orice persoană de bună credință că Secția este ținta unor atacuri repetate și absurde zic eu, aflate la limita legii și acest aspect nu face decât să polarizeze și mai mult sistemul judiciar, să îl împartă între cei care respectă legea și cei care sunt abuzivi. Însă ce vreau să vă precizez este că toate aceste atacuri nu au fost de natură să ne împiedice în desfășurarea activității, în dosare la care s-a făcut referire prin mass-media. Un alt aspect pe care aș vrea să vi-l relev este discursul public al unor asociații profesionale în spațiul public. Dacă vă aduceți aminte în anul 2018, la momentul discutării în Parlament a legilor justiției, anumite voci au strigat puternic că nu se impune înființarea acestei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, având în vedere statistica Ministerului Public pe ultimii 5 ani, care relevă un procentaj extrem de infim al dosarelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a magistraților pentru fapte penale.

Ulterior, la câteva luni după promulgarea legilor justiției de către de către președintele României, discursul lor s-a schimbat radical. Am auzit voci care au explicat opiniei publice că această Secție nu va fi în măsură să cerceteze faptele comise de magistrați întrucât este o structură nefuncțională, cu un stoc uriaș de dosare, cu personal insuficient, fără poliție politică, fără extindere teritorială, fără specialiști. Acum, privind cele două discursuri publice ale acelor colegi din asociațiile profesionale, cum să le înțelegem noi? În ce cheie? Nicidecum cu bună credință.

Cred că este vizibil că vorbim aici de o dublă măsură, de un dublu standard, pe care îl interpretăm doar în interesul unora sau altora. Pe de altă parte, trebuie să ating și aspectul discursurilor publice ale anumitor magistrați sau al unor asociații profesionale cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, cât și cu privire la procurorii care fac parte din această secție. Conduita personală a unui magistrat afectează sistemul judiciar în ansamblul său, magistratul trebuie să fie nu doar un bun profesionist ci și un om bun, opiniile cu privire la ce înseamnă a fi un om bun pot varia la nivelul societății, însă nu poți etala public un comportament polarizat, dus spre instigare la revoltă și la nerespectarea legii. Publicul cere adesea de la magistrat o conduită care să se situeze cu mult deasupra celei pe care o așteaptă de la ceilalți cetățeni, standardele de conduită pentru judecători și procurori fiind mult mai ridicate decât cele respectate de societate în ansamblul său. Decența și buna credință în egală măsură reprezintă valori, principii ce țin de demnitatea și onoarea profesiei de magistrat.

Ca atare, acest comportament al magistratului în cadrul sistemului judiciar în general și în cadrul instanței sau a parchetului unde acesta activează trebuie să se situeze în anumite limite dictate de către lege și de către codul nostru deontologic. Comportamentul față de colegi reflectă modul în care magistratul vede propriul său rol și funcția de magistrat. Cu alte cuvinte, dacă au un comportament inadecvat față de colegi, acest lucru dă naștere la îndoieli cu privire la propria lor atitudine față de profesie.

Reporter: În contextul în care în spațiul public șeful Inspecției Judiciare, instituție unde dumneavoastră ați fost adjunct, vorbește despre un număr mare de dosare cu magistrați, cum catalogați aceste cauze? Putem spune că sunt presiuni în sistem, corupție la nivel înalt, ori cauze cu un parcurs firesc?

Gheorghe Stan: Conform Constituției și legii organice, catalogarea și interpretarea constatărilor din raportul Inspecției Judiciare este de competența și responsabilitatea efectivă și exclusivă a CSM. Eu unul pot exprima numai unele considerații de principiu: există riscuri ca pârghiile de putere din sistemul judiciar, ca orice pârghie de putere din cadrul oricărui sistem public să fie corupte de la rolul și misiunea lor. Există posibilitatea în exercitarea unor abuzuri în exercitarea atribuțiilor cauzate de diferiții factori însă aceste chestiuni se analizează și primesc răspuns conform legii de organismele abilitate.

Ca motive, acestea pot să fie variate, de la aspirații de carieră, la nevoia de notorietate, sau răspuns la modul politic descris de lege de numire a unora dintre procurorii de rang înalt. Uneori, sub presiune mediatică sau sub presiunea altor factori, se poate să se fi cauzat, în trecut, în tentația de a raporta dosare soluționate cu magistrați. O structură de parchet profesionistă poate să reziste la asemenea tentații dacă are procurori cu vastă experiență profesională.

Îngrijorătoare este, într-adevăr, statistica supravegherilor tehnice la care au fost supuși magistrații și mai ales că nu s-a clarificat soarta acelor materiale informative care au stat la baza dosarelor penale. Aici este rolul CSM să se asigure de respectarea garanțiilor independenței magistraților și poate chiar și al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție - să verifice dacă s-au comis fapte care intră în competența lor. De asemenea, analize trebuie făcute cu seriozitate, cu calm, cu obiectivitate și mai ales responsabilitate. În principiu, eu nu cred în vânătoare de vrăjitoare, ci în aplicarea strictă a legii și nici în perpetuarea unor practici discutabile prin acoperirea lor la nesfârșit, pentru că starea de legalitate și independența justiției sunt elemente de garanție pentru statul de drept, pentru cetățeni și mai ales în mod direct pentru justițiabili.

“Am avut discuții cu procurorul-șef DNA despre cazurile Ghiță și Hrebenciuc”

Reporter: Ultimele acțiuni ale secției, au generat critici în spațiul public, mai precis retragerea apelurilor din unele dosare, unele voci spun că inculpații ar fi salvați, de exemplu dosarele lui Viorel Hrebenciuc, lui Ghiță Sebastian. Unul condamnat în primă instanță, altul achitat în primă instanță. Cum le răspundeți?

Gheorghe Stan: Dați-mi voie să nu comentez procedurile judiciare care sunt aflate în derulare, însă în toate cazurile ultimul cuvânt îl au instanțele judecătorești. Însă pot să asigur opinia publică de faptul că toate acțiunile Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție sunt în conformitate cu dispozițiile legale. Una dintre constantele acțiunilor pe care le-am observat în ultimii ani este aceea că tindem să uităm că în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. O spune Constituția, nu o spun eu.

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat deja pentru unul dintre demersurile noastre din cele amintite de dumneavoastră. Ce aș putea să mai dau eu în plus? De altfel, aici nu este vorba de „bine aranjați, freze sau competențe 0 barat”, așa cum spunea cineva recent în mediul online, ci de faptul că la nivelul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție s-a făcut o analiză complexă, completă și responsabilă având la dispoziție întreaga documentație care a stat la baza acestor decizii. Referitor la cele două dosare la care faceți referire, fără a comenta conținutul acestora, pot să va spun că am avut discuții cu procurorul-șef DNA, care a împărtășit punctul nostru de vedere cu privire la oportunitatea retragerii căii de atac. Există și o corespondență scrisă în care am transmis Direcției Naționale Anticorupție punctul nostru de vedere, raționament la care DNA nu a formulat obiecțiuni.Nu vă ascund că, anterior, am solicitat DNA să motiveze căile de atac în anumite dosare instrumentate, însă această solicitare a fost declinată, colegii de la DNA apreciind că este competența exclusivă a Secției să facă acest lucru.

Vă reamintesc că este vorba despre căi de atac exercitate de către Direcția Națională Anticorupție înainte ca Secția să devină operațională.

Reporter: La încheierea mandatului de șef al Secției, în iunie 2019, puteți să spuneți că nu mai există presiune în sistem? De exemplu unele voci spuneau că pe vremea protocoalelor ar fi existat presiune în sistem. Cum suntem în 2019, din punctul dumneavoastră de vedere?

Gheorghe Stan: Cu siguranță nu mai este acea presiune în cadrul sistemului judiciar, însă garanțiile de independență pe care magistrații le-au câștigat trebuie păstrate pentru că ele nu sunt un dat cert, ele trebuie să fie păzite permanent. Cred că magistrații trebuie să se aplece asupra celor două rapoarte ale Inspecției Judiciare și chiar și cu un ochi critic să încerce să înțeleagă ce anume trebuie evitat să se mai repete. Iar organismele constituționale cred că au datoria de a veghea cu atenție, dată fiind amploarea situației prin care a trecut sistemul nostru judiciar.

Este o chestiune de vocație și de conștiință, până la urmă. Personal, consider că punerea sub acuzare a unui magistrat trebuie să fie consecința administrării unui probatoriu dincolo de orice dubiu, deoarece un astfel de acuzație are un impact devastator asupra carierei și asupra vieții private a acuzatului, dar și consecințe asupra întregului sistem judiciar. Succesul acestei structuri de parchet va fi determinat și de o relație corectă cu ceilalți factori de decizie a sistemului judiciar. Aici vorbesc de CSM, Inspecția Judiciară, instanțele și celelalte structuri din cadrul Ministerului Public.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.