Premium
Guvernul columbian şi gherila Armatei de Eliberare Naţională (ELN) au anunţat luni că vor demara la 27 octombrie negocierile de pace pentru a încerca să pună capăt conflictului armat ce devastează ţara de peste o jumătate de secol, transmite AFP.
"Delegaţiile guvernului şi ELN au decis să se aşeze, la 27 octombrie, la Quito, la masa publică a discuţiilor", potrivit unui comunicat citit de cele două părţi la sediul Ministerului venezuelean de Externe, la Caracas.
Citește și: PIERDERE uriașă a Statului Islamic: Jihadiștii confirmă că SUA au ucis un 'ministru'
La Bogota, preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, a reacţionat imediat afirmând că şi cu ELN "va fi o pace completă" în Columbia.
"Cu gherila ELN, noi căutăm, de aproape trei ani, o negociere pentru a pune capăt şi conflictului cu ei. Iar astăzi (luni), avem o veste bună (...) acum că înregistrăm progrese cu ELN (...) Va fi o pace completă", a declarat şeful statului.
Cu începere de la 27 octombrie, cele două tabere se angajează să facă totul "pentru a crea un mediu favorabil păcii", o veste încurajatoare la câteva zile după surprinzătorul eşec al referendumului asupra acordului de pace negociat cu principala gherilă din ţară, Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC, marxiste).
Gherila inspirată din revoluţia cubaneză, care mai numără în prezent 1.500 de luptători, faţă de aproape 5.765 ai FARC, a deschis în ianuarie 2014 tratative secrete cu autorităţile de la Bogota, posibil încurajate de dialogul oficial purtat la Havana, din noiembrie 2012, între FARC şi guvern.
La sfârşitul lui martie, gherila şi guvernul au anunţat deschiderea unui dialog public. Aceasta a fost amânat însă din cauza refuzului ELN de a elibera toţi ostaticii, condiţii impusă de preşedintele Juan Manuel Santos.
Acest refuz pare în prezent ridicat: în documentul citit luni la Caracas, ELN se angajează "să iniţieze procesul de eliberare a ostaticilor înainte de 27 octombrie", anunță Agerpres.
Columbia este devastată de peste o jumătate de secol de un complex conflict armat care, de-a lungul deceniilor, a implicat mai multe gherile de extremă-stânga, miliţii paramilitare de extremă-dreapta şi forţele armate. Conflictul s-a soldat cu peste 260.000 de morţi, 45.000 de dispăruţi şi 6,9 milioane de strămutaţi din cauza violenţelor.
