Premium
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, s-a declarat uluită de sentința judecătoarei care a invalidat măsurile de reținere împotriva a patru cetățeni tunisieni care solicită azil, pe care i-a eliberat până la definirea cererii, scrie Il Fatto Quotidiano, potrivit Rador Radio România. O orientare care, dacă este urmată de alți judecători, riscă să submineze strategia italiană de combatere a crizei migrației.
'Am rămas uluită de sentința judecătoarei din Catania, care din motive incredibile (''caracteristicile fizice ale migrantului pe care căutătorii de aur din Tunisia le consideră favorabile pentru desfășurarea activității lor'') eliberează un imigrant ilegal, deja beneficiar al unui ordin de expulzare, declarând unilateral Tunisia o țară nesigură (o sarcină care nu este responsabilitatea justiției) și atacând măsurile unui guvern ales democratic'', a scris Giorgia Meloni pe rețelele de socializare.
În weekend, decizia de la Catania fusese deja criticată de diverși membri ai majorității, printre care şi fostul ministru Maurizio Gasparri (Fi) care s-a remarcat pentru tonurile sale exagerate: ''Magistrații care se opun regulilor guvernului de aplicare a imigrației sunt dușmani ai securității națiunii noastre'', a spus el.
Acum, însă, postarea premierului a ridicat nivelul conflictului, Meloni acuzându-l pe magistrat că lucrează împotriva guvernului și că vrea să încurajeze imigrația ilegală:
''Ne confruntăm cu o presiune migratorie fără precedent, din cauza instabilității unor zone vaste din Africa și Orientul Mijlociu. Guvernul italian lucrează în fiecare zi pentru a face față acestei situații și a combate imigrația ilegală în masă. O facem serios la fiecare nivel: implicând alte state europene și făcând acorduri cu țările africane pentru a opri plecările ambarcațiunilor și a distruge rețeaua traficanților de persoane. Și cu reguli de bun simț care să faciliteze expulzările celor care nu au dreptul să fie primiți. O muncă dificilă, desigur, dar care, cu răbdare și determinare poate duce la rezultate concrete''.
"O parte din Italia încurajează migrația ilegală"
Din partea opoziţei, secretarul PD, Elly Schlein, a răspuns: ''Giorgia Meloni trebuie să înceteze să alimenteze conflictul instituțional care dăunează țării. Să înceteze să mai caute în fiecare zi câte un inamic pentru a-și ascunde responsabilitățile. Dacă îi caută pe cei responsabili de dezastrul primirii migranţilor, atunci ar trebui să se uite în oglindă: dreapta este cea care scrie legi care sunt clar neconstituționale și apoi se ia de judecătorii care își fac treaba''.
Acțiunea guvernului de a face față migrației ilegale este ''o muncă grea, desigur, dar care, cu răbdare și determinare, poate duce la rezultate concrete. Desigur, totul devine mult mai dificil dacă între timp alte state lucrează în direcția diametral opusă, și dacă chiar și o parte a Italiei face tot posibilul pentru a încuraja imigrația ilegală. Și nu mă refer doar la stânga ideologică și la circuitul care are propriile sale interese în primirea migranţilor", a scris prim-ministrul pe rețelele de socializare referindu-se la dosarul migranților.
În 10 ani, în Italia au sosit peste un milion de migranți
Din 2013 şi până pe 28 septembrie 2023, în Italia au sosit peste un milion de migranţi. Mai exact 1.040.938, potrivit datelor furnizate de statisticile Ministerului de Interne începând cu 2013, anul dramaticului naufragiu de la Lampedusa, când, la câteva mile de coasta Siciliei și-au pierdut viața 368 de migranți aflaţi la bordul unei ambarcațiuni de pescuit care plecase din Libia: un infern din care au fost salvate doar 155 de persoane, dintre care șase femei și doi copii.
Numai că acea tragedie cumplită care s-a petrecut noaptea la câțiva mile de coasta Insulei Iepurilor (Isola dei Conigli), nu a oprit speranța celor care aspirau la o viață mai bună, iar valurile de migrație au continuat.
Multe sosiri, multe decese pe mare, o listă tristă care a crescut ajungând la mii de oameni: potrivit datelor organizaţiei Save the Children, din 2014 şi până astăzi, peste 28.000 de migranți au murit, sau au fost daţi dispăruți în Marea Mediterană. Dintre aceștia, 1.143 erau minori. Numai în 2023 Mediterana a înghiţit mai bine de 100 de minori, 4% din total, procent care a crescut drastic față de 2014, când era sub 1%.
