Premium
În ultimii doi ani, controalele ANAF s-au intensificat, dar și erorile au crescut. Și asta costă statul român peste un miliard de euro, mare parte deja încasați și care vor fi dați înapoi contribuabililor cu dobânzi penalizatoare, informează revista Capital.
Anul trecut, cel mai „bogat“ din istoria inspecției fiscale, agenții economici au atacat în instanță mii de decizii de impunere. Motivele sunt clare: excesul de zel de care au dat dovadă angajații ANAF a avut ca rezultat interpretarea eronată a Codului Fiscal. Pe parcursul documentării am chestionat 10 mari firme de consultanță și avocatură și am folosit informații primite de la Fisc.
Un exemplu este compania Farmec SA, care a câștigat, în urmă cu o lună, un proces cu Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) privind decizia de impunere a unei sancţiuni de aproape 57 de milioane de lei. Deși suma este destul de mare, această informație nu mai are valoare de știre. Asta pentru că pierderea proceselor de către Fisc a devenit deja regulă, și nu excepție, spun consultații chestionați de revista Capital. Decizia Curţii de Apel Cluj certifică faptul că Farmec şi-a respectat întotdeauna obligaţiile fiscale şi angajamentele faţă de partenerii săi şi se află la zi şi cu plata tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului. Să sperăm că astfel de incidente nefericite, aceste interpretări complet eronate ale prevederilor legislaţiei în vigoare, venite chiar din partea autorităţilor fiscale, care ar trebui să fie cei mai buni cunoscători ai legislaţiei fiscale din România, nu se vor mai repeta“, declara, în momentul anunțării sentinței, Mircea Turdean, directorul general al Farmec. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât instanțele judecătorești reprezintă pentru multe companii din România singura șansă de a rămâne pe piață. Iar aici, trebuie spus că nu toți judecătorii au suficientă expertiză încât să poată judeca spețe economice complexe.
„A câștiga procese împotriva instituțiilor statului și mai ales împotriva ANAF s-a dovedit destul de dificil. De multe ori, judecătorii tind să fie prea îngăduitori cu flagrantele nereguli ale actelor administrative“, explică Adina Jivan, partener local Schoenherr.
Deoarece miza este enormă pentru companii, acestea apelează la consultanți fiscali și la avocați specializați în litigii economice. Sperând că au de partea lor atât dreptatea (de multe ori), cât și experți care să-i îndrume, marea lor majoritate câștigă procesele intentate Fiscului.
„Procentul proceselor câștigate de Schoenherr împotriva ANAF este de aproximativ 70%, un nivel destul de mare față de media pieței. Aceasta se datorează, însă, argumentelor extrem de puternice pe care am putut să le invocăm în favoarea clienților noștri, argumente susținute de cele mai multe ori de practica Curții de Justiție a Uniunii Europene. Instanța europeană se dovedește mult mai obiectivă în tranșarea disputelor dintre instituții și persoane de drept privat“, arată Adina Jivan.
ANAF se laudă, de la an la an cu rezultate spectaculoase. Astfel, doar anul trecut, diferenţe suplimentare de obligaţii fiscale au fost de aproximativ 18,8 miliarde lei (4,2 mld. euro), în creştere cu 34,7% faţă de anul 2014. Mai mult, valoarea prejudiciilor cuprinse în sesizări penale a ajuns la 11,2 miliarde lei (2,5 mld. euro), în creştere cu 22,1% faţă de anul 2014. Consultanții și avocații care ne-au răspuns la întrebări își asistă clienții la litigii cu ANAF în spețe în valoare totală de aproape 500 de milioane de euro (trebuie menționat că am luat în calcul procesele în curs, care nu au încă o decizie definitivă). Iar aici vorbim doar de jumătate dintre cei mai mari jucători din piață.
Prin urmare, dacă ar fi să facem o estimare, putem dintr-o dată să dublăm această sumă și să ajungem la 1 miliard de euro. Iar aici nu luăm în calcul casele mici de avocatură, consultanții independenți și nici departamentele juridice din cadrul companiilor.
De altfel, mai mulți consultanți fiscali avansează pentru întregul spectru de litigii cu Fiscul suma impresionantă de 2 miliarde de euro.
Dacă ne gândim că mare parte din acești bani - să alegem doar limita de jos a intervalului, de 60% rată de succes - ajung înapoi la companii și sunt purtători de dobânzi mari, putem spune că excesul de zel al Fiscului nu doar că încurcă economia, dar se dovedește chiar păgubos, potrivit revistei Capital.
