Marea Adriatică, un braț al Mării Mediterane, separă Peninsula Italică de Peninsula Balcanică. Țărmul său vestic este italian, în timp ce cel estic este împărțit între Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Albania. Numele mării are rădăcini străvechi, derivând de la colonia etruscă Adria.
În ciuda faptului că această mare pare a fi bine cunoscută, o poveste care a stârnit curiozitatea multora circulă despre ea.
O știre din anul 2006 relata despre descoperirea unei gropi gigantice pe fundul Adriaticii, sugerând un fenomen care sfidează logica: se pretindea că aproximativ 30.000 de tone de apă ar dispărea zilnic prin acea deschidere.
Cercetătorii invocați ar fi turnat, în repetate rânduri, cantități mari de vopsea în apropierea gropii, așteptând ca apa colorată să reapară, mai devreme sau mai târziu, în râuri ori lacuri de pe insule sau de pe țărm. Nu s-ar fi întâmplat.
Au încercat și cu materiale plastice, dar și acestea ar fi dispărut fără urmă. Relatarea nota că nu s-a ajuns la nicio concluzie fermă, rămânând doar ipoteza unei găuri abisale, uluitor de adânci.
Marea Adriatică nu este „fără fund”
Pe de altă parte, explicația oferită de instrumentele care operează cu date măsurabile e mai austeră, dar clară. Marea Adriatică nu este „fără fund”.
Este o porțiune a Mediteranei cu adâncimi măsurate precis: punctul maxim coboară până la aproximativ 1.233 de metri, în bazinul sudic, cunoscut drept Groapa Sud-Adriatică, aproape de strâmtoarea Otranto, scrie incredibilia.ro.
În ansamblu, marea este relativ puțin adâncă, cu o medie cuprinsă între aproximativ 173 și 252 de metri.
Mitul „mării fără fund” e pus, în această interpretare, pe seama unor depresiuni abisale sau a fenomenelor carstice – peșteri și doline submarine – care au alimentat de-a lungul timpului legendele locale. Fundul mării există și a fost cartografiat.
Acestea sunt cele două versiuni care coexistă: o poveste despre o groapă care înghite apă și obiecte, fără să le dea înapoi, și răspunsul rece al măsurătorilor, ce trasează cu rigoare profilul adânc al Adriaticii.
Comentează