Groenlanda, uriașa insulă acoperită aproape în întregime de ghețari, ascunde în adâncurile sale o adevărată comoară de resurse naturale, fiind considerată una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii din acest punct de vedere.
Sub stratul gros de gheață se găsesc materiale vitale pentru modul în care trăim astăzi, de la surse clasice de energie, precum zăcămintele de petrol și gaze naturale, până la minerale rare de care depinde tehnologia viitorului.
Mai exact, este vorba despre substanțe esențiale cum este litiul sau alte elemente speciale care sunt absolut necesare pentru a fabrica bateriile telefoanelor noastre, motoarele mașinilor electrice sau uriașele turbine eoliene care produc energie curată.
Pe lângă aceste bogății folosite în industria „verde”, insula mai adăpostește și cantități impresionante de metale prețioase și hidrocarburi, transformând acest teritoriu înghețat într-un punct de maxim interes pentru marile puteri economice.
Practic, pe măsură ce gheața se topește, Groenlanda dezvăluie o rezervă strategică de materii prime care ar putea susține evoluția întregii omeniri către o economie modernă și prietenoasă cu mediul în deceniile ce vor urma.
Zăcăminte de pământuri rare aflate sub gheață
Cercetările indică faptul că cel puțin trei zăcăminte de pământuri rare aflate sub gheață ar putea fi printre cele mai mari din lume ca volum. Acestea ar putea juca un rol crucial în producția de baterii și componente electrice necesare tranziției energetice globale, scrie The Conversation.
Interesul pentru potențialul Groenlandei a determinat Danemarca și Statele Unite să investească masiv în studii privind fezabilitatea economică și impactul de mediu al exploatării. Potrivit US Geological Survey, nord-estul Groenlandei, inclusiv zonele acoperite de gheață, ar putea conține echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de barili de petrol, o cantitate comparabilă cu rezervele dovedite totale de petrol ale Statelor Unite.
Doar mai puțin de 20% din suprafața Groenlandei este lipsită de gheață, deși această zonă este aproape de două ori mai mare decât Regatul Unit. Acest lucru alimentează ipoteza că sub calota glaciară s-ar putea afla rezerve încă neexplorate de dimensiuni considerabile.
O istorie geologică extrem de complexă
Concentrarea excepțională de resurse este rezultatul unei istorii geologice extrem de complexe, care se întinde pe parcursul a patru miliarde de ani. În Groenlanda se găsesc unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, dar și formațiuni neobișnuite, precum blocuri masive de fier nativ sau structuri kimberlitice purtătoare de diamante, descoperite încă din anii 1970.
Din punct de vedere geologic, Groenlanda este un caz rar: aici au avut loc toate cele trei procese majore prin care se formează resursele naturale – orogeneza (formarea munților), riftingul (extinderea scoarței terestre) și activitatea vulcanică.
Perioadele îndelungate de formare a munților au creat falii în care s-au acumulat aur, rubine și grafit. Acesta din urmă este esențial pentru bateriile litiu-ion, însă rămâne relativ puțin explorat comparativ cu marii producători globali.
Petrol, gaze și metale
Cea mai mare parte a resurselor Groenlandei provine din episoadele de rifting, inclusiv din perioada în care Oceanul Atlantic a început să se formeze, în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani. Bazinele sedimentare de pe uscat, precum Jameson Land, sunt considerate promițătoare pentru petrol și gaze, într-un mod similar platoului continental norvegian.
Totuși, costurile extrem de ridicate au limitat explorările comerciale. Cercetări recente sugerează existența unor sisteme petroliere extinse și în largul coastelor Groenlandei.
În aceste bazine se găsesc și metale precum plumb, cupru, fier și zinc, exploatate local, la scară redusă, încă din secolul al XVIII-lea.
Metalele rare și miza globală
Deși Groenlanda nu este la fel de activă vulcanic precum Islanda, multe dintre materiile sale prime critice sunt legate de episoade vulcanice din trecut. Elemente rare precum niobiu, tantal și yterbiu au fost identificate în roci magmatice.
În mod special, se estimează că sub gheața Groenlandei s-ar afla rezerve de disprosiu și neodim suficiente pentru a acoperi peste un sfert din cererea globală viitoare – aproximativ 40 de milioane de tone. Aceste elemente sunt vitale pentru motoare electrice, turbine eoliene și tehnologii nucleare, fiind totodată dificil de procurat pe piața globală.
Exploatarea unor zăcăminte cunoscute, precum Kvanefjeld din sudul Groenlandei, ar putea influența semnificativ piața mondială a pământurilor rare.
Există și o dilemă majoră
Tranziția energetică globală a apărut ca răspuns la pericolele arderii combustibililor fosili. Însă schimbările climatice accelerează topirea gheții Groenlandei, făcând accesibile resurse care până de curând erau inaccesibile.
Din 1995, o suprafață comparabilă cu cea a Albaniei a rămas fără gheață, iar ritmul topirii este în creștere. Tehnologiile moderne – precum radarul de penetrare a solului – permit cartografierea precisă a rocilor de sub până la doi kilometri de gheață, dar explorarea și exploatarea sustenabilă rămân extrem de dificile.
Aici apare o dilemă majoră: ar trebui Groenlanda să-și valorifice noile resurse pentru a sprijini tranziția energetică globală? Sau exploatarea acestora ar accelera distrugerea mediului, topirea gheții și creșterea nivelului mării, punând în pericol chiar comunitățile de coastă ale insulei?
În prezent, activitățile miniere sunt strict reglementate de autoritățile groenlandeze, în baza unor legi vechi de decenii. Totuși, presiunile pentru relaxarea acestor reguli ar putea crește, pe fondul interesului tot mai accentuat al Statelor Unite și al altor actori globali față de viitorul strategic al Groenlandei.
Comentează