Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă care este situația datoriilor pe care țara noastră le mai are de recuperat de la statele „prietene” ale lui Nicolae Ceauşescu.
Hotnews:
România are de recuperat peste 775,8 milioane dolari, reprezentând creanțe din activitatea de export derulată înainte de 31 decembrie 1989. Anul trecut România a reușit să recupereze doar 61 milioane dolari, conform unui document elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, consultat de HotNews.ro. Majoritatea datornicilor au propriile lor probleme economice și încearcă să tragă de timp, în vreme ce autoritățile române par neputinciose în recuperarea sumelor. Pe lângă creanțele în dolari, România mai are de încasat 1,61 miliarde ruble transferabile de la Cuba. Autoritățile cubaneze refuză începerea negocierilor cu privire la cursul utilizat pentru conversia rublelor în dolari.
Din suma totală de 775,8 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile, 534,5 milioane dolari SUA (68,89%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare.
Libia
În cazul Libiei, de exemplu, negocierile au fost amânate în repetate rânduri din 1997. Au fost perioade în care partea libiană nu a respectat documente bilaterale. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
În Balcani, o cutie a Pandorei ameninţă să se redeschidă iar: modificările de frontiere. În procesul de negociere dintre Belgrad şi Pristina care ar urma să se soldeze cu un acord final ce presupune, probabil, şi recunoaşterea provinciei Kosovo ca un nou stat, părţile au propus, fiecare în felul său, o schimbare de teritorii, deci o modificare de frontiere.
Reaprinderea butoiului cu pulbere din Balcani, soluţie de pace?
Preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, şi-ar dori să preia comunităţile sârbe din Nordul Kosovo până la râul Ibar, în timp ce Pristina ar viza la schimb, potrivit preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, Valea Preşevo, în care majoritatea populaţiei este de etnie albaneză kosovară, municipalităţile din sudul Serbiei - Preşevo, Medvegja şi Bujanovac.
Pe de altă parte, o altă categorie de informaţii vorbesc despre o abordare unilaterală a Belgradului, care şi-ar dori asocierea municipalităţilor, fără a fi vorba despre un schimb de teritorii. Preşedintele din Kosovo a încercat să evite definiţia realităţii propuse, schimb de frontiere pe criterii etnice, şi a calificat situaţia drept o soluţie paşnică cu Serbia printr-o „corectare“ a graniţei Kosovo cu sudul Serbiei şi nu o separare de-a lungul liniilor etnice.
Şi la nivel internaţional, consilierul pentru Securitate Naţională al Preşedintelui Statelor Unite, John Bolton, vorbeşte despre „receptivitate faţă de schimbul de teritorii dintre Kosovo şi Serbia, ca parte a unui acord de normalizare a relaţiilor dintre cele două entităţi balcanice“, ca şi Franţa care semnalează că e mai degrabă deschisă soluţiei, în timp ce ideea e criticată ferm de către Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pe motiv că poate provoca o reacţie în lanţ, poate cauza instabilitate în Peninsula Balcanică. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Deși a durat practic doar o zi, vizita cuplului prezidențial francez a mobilizat toată presa finlandeză. Majoritatea programului a fost transmis în direct la televizor. Atât pentru Finlanda, dar și pentru politica europeană, această vizită are implicații extrem de importante. Este prima vizită a unui președinte francez în Finlanda , după 19 ani. Înainte de a veni la Helsinki Macron a fost în Danemarca - alta țară neglijată de politica franceză - unde ultima vizită prezidențială datează de acum 36 de ani.
Țările nordice, inclusiv Finlanda și Danemarca se opun planului lui Macron de a crea un buget al zonei euro, iar acesta și-a propus să le cucerească prin crearea legăturilor directe. În Finlanda această strategie funcționează foarte bine - țara are doar 5 milioane și jumătate de locuitori, și succesul e asigurat de relațiile personale.
Discuțiile politice ale lui Emmanuel Macron cu președintele și cu primul ministru s-au axat pe migrație, politica de apărare și siguranță europeană, relațiile cu Rusia, cu Statele Unite, NATO, încalzirea climatului și protecția continentului antarctic.
În conferința comună de presă, Presedintele Finlandei, Sauli Niinisto s-a referit direct la Prim ministrul ungar Viktor Orban, spunand ca acesta era o persoana respectabilă dar s-a schimbat de-a lungul timpului; el a adaugat că responsabilitatea în apariția mișcărilor extremiste aparține tuturor celor la putere - o referire la politicile ineficiente, la marginalizarea și sărăcirea continuă a unei părți tot mai numeroase a populației. Dealtfel președintele finlandez susține financiar și moral asociații care acționează împotriva sărăciei în Finlanda. (Mai multe detalii AICI)
