Premium
Reforma companiilor de stat şi sprijinul pentru mediul privat sunt alte două obiective cuprinse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, bugetul estimat fiind de 2,4 miliarde de euro.
Reducerea sarcinii administrative pentru companii şi crearea unei scheme de finanţare pentru susţinerea costurilor de listare la bursă a firmelor româneşti mature sunt printre măsurile propuse la capitolul "Investiţii şi instrumente financiare pentru sectorul privat şi reforma companiilor de stat" (Pilonul III, componenta III.2).
Totodată, autorităţile promit dezvoltarea aplicaţiei digitale aferente registrului unic de control, simplificarea procedurii de autorizare a înregistrării reprezentanţelor firmelor străine şi derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul naţional al programului InvestEU şi prin acordare directă către Grupul Băncii Europene de Investiţii pentru finanţarea anumitor domenii prioritare ale PNRR. Printre aceste domenii prioritare se numără tranziţia verde (energie regenerabilă, eficienţă energetică ş.a.), transformarea digitală şi retehnologizare şi suportul tehnologic pentru marii poluatori.
O altă măsură pentru sprijinirea companiilor este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României.
Potrivit PNRR, mediul de afaceri din România şi deciziile privind investiţiile sunt afectate de caracterul imprevizibil al procesului de elaborare a politicilor publice.
"Birocraţia ridicată din sectorul public împiedică asigurarea unui acces facil pe piaţă al întreprinderilor şi dezvoltării acestora. Firmele din România se confruntă cu un acces redus la finanţare, atât în ceea ce priveşte finanţarea bancară cât şi cea non-bancară. România încă nu are o bancă naţională de dezvoltare care să administreze anumite fonduri şi să acopere din decalajele de finanţare", se precizează în document.
Documentul atrage atenţia asupra deteriorării calităţii capitalurilor proprii ale firmelor în condiţiile în care ponderea capitalului subscris a scăzut masiv. Gradul de acoperire a activelor prin capitalurile proprii a scăzut de la 35% în 2008 la doar 28% înainte de pandemie, cel mai mic din Europa, iar nivelul de bancabilitate este redus (aproximativ 100.000 companii cu potenţial de a accesa finanţare, peste 50% dintre acestea cu venituri sub 100.000 euro; în jur de 12.000 companii cu venituri peste un milion de euro), se mai arată în document.
Alte probleme cu care se confruntă mediul privat sunt decalajul de productivitate faţă de media europeană şi procese dificile de intrare dar, mai ales, de ieşire de pe piaţă.
Cât priveşte sectorul de stat, PNRR atrage atenţia că performanţa întreprinderilor de stat se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult, ţinând cont că rezultatele operaţionale şi financiare au scăzut considerabil în ultimii ani. Pe de altă parte, guvernanţa corporativă a companiilor de stat nu este pusă în aplicare în mod suficient deşi legislaţia este actualizată.
"O categorie aparte de întreprinderi sunt cele deţinute de stat. În cadrul Raportului de ţară (2019) se atrage atenţia asupra faptului că rezultatele economice şi financiare ale acestor întreprinderi au scăzut considerabil în 2018 şi în prima jumătate a anului 2020, iar arieratele pentru aceste companii au început să crească, nefiind realizate solicitări de restructurare de activitate sau planuri de afaceri, iar regulile de guvernanţă corporativă continuă să fie aplicate doar sporadic. Datoriile la bugetul de stat, pentru securitatea socială sau faţă de alte întreprinderi de stat reprezintă 90% din totalul arieratelor întreprinderilor de stat ceea ce implică un risc financiar pentru stat, demonstrând o atitudine permisivă a furnizorilor şi creditorilor din sectorul public. Legislaţia privind guvernanţa corporativă în cazul întreprinderilor de stat este solidă, însă se impune aplicarea temeinică a instrumentelor acesteia pentru asigurarea unui management adecvat al resurselor critice pentru economie", se precizează în document.
În aceste condiţii, pentru companiile de stat se are în vedere un Fond pentru buna guvernare a acestora, care să includă evaluarea anuală a participaţiilor statului, asistenţă tehnică, costuri de selecţie şi recrutare a membrilor din consiliile de administraţie, costuri legate de pregătirea personalului, costuri de brokeraj, comisioane şi taxe etc.
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, scrie agerpres.ro.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.
România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
