Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență pentru completarea OUG nr. 91/2025, actul normativ care a introdus, de la 1 februarie 2026 și până la 31 decembrie 2027, regula potrivit căreia indemnizațiile de concediu medical „se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi”.
Potrivit notei de fundamentare, măsura inițială a fost concepută ca un instrument de „responsabilizare a utilizării concediilor medicale” și de „asigurare a sustenabilității financiare a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, însă aplicarea sa a generat, în practică, „disfuncționalități și efecte neintenționate”.
În paralel, măsura a provocat nemulțumiri publice legate de lipsa excepțiilor pentru categoriile vulnerabile, iar Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea prevederii referitoare la neplata primei zile de concediu medical.
O singură zi neplătită pentru un episod de boală, nu pentru fiecare certificat
Nota de fundamentare arată că problema centrală a reglementării actuale este faptul că diminuarea indemnizației se aplică „pentru fiecare certificat de concediu medical eliberat”, chiar și atunci când acestea sunt emise succesiv pentru „același episod de boală”.
Ministerul Sănătății admite că această interpretare „conduce, în practică, la diminuări repetate ale indemnizației” și creează „efecte disproporționate”, în special pentru pacienții care necesită tratament continuu și prelungiri succesive ale concediului medical.
În acest context, proiectul de OUG introduce o regulă expresă potrivit căreia „în cazul concediului medical acordat fără întrerupere pentru un episod de boală, indemnizațiile se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o singură zi, indiferent de numărul certificatelor de concediu medical eliberate”.
Riscuri pentru sănătatea publică și comportamente induse de presiunea financiară
În nota de fundamentare, Guvernul avertizează că menținerea cadrului actual poate determina pacienții „să amâne prezentarea la medic, să întrerupă tratamentele sau să nu respecte indicațiile medicale din considerente financiare”.
Documentul subliniază că aceste comportamente nu afectează doar situația individuală a pacienților, ci pot genera riscuri mai largi pentru sănătatea publică, în special în cazul afecțiunilor cronice sau al bolilor cu potențial de agravare rapidă.
Ministerul recunoaște explicit că aplicarea repetată a diminuării indemnizației poate avea un impact major asupra pacienților cu patologii grave, care depind de concedii medicale succesive pentru același episod de boală.
Excepții pentru maternitate, risc maternal, oncologie și programe naționale
Proiectul de OUG introduce și o serie de excepții explicite de la regula diminuării cu o zi. Astfel, măsura nu se va aplica în cazul concediilor medicale pentru maternitate, risc maternal și îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.
De asemenea, sunt exceptați de la diminuarea indemnizației bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, pentru care tratamentele sunt „complexe, de lungă durată și etapizate”, potrivit notei de fundamentare.
Ministerul arată că, în aceste situații, aplicarea diminuării ar conduce la „pierderi financiare repetate” și ar putea descuraja accesul pacienților la tratamentele necesare, ceea ce contravine obiectivelor de protecție socială și de sănătate publică.
Spitalizarea, exclusă de la aplicarea măsurii
Un alt element esențial introdus de proiect vizează concediile medicale acordate pe perioada spitalizării. Textul prevede explicit că diminuarea cu o zi „nu se aplică certificatelor de concediu medical eliberate în situația bolnavilor care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare”.
În nota de fundamentare se arată că, în cazul spitalizării, concediul medical este „indisolubil legat de perioada de internare”, iar pacientul nu poate influența durata acesteia, stabilită exclusiv pe criterii medicale.
Guvernul apreciază că aplicarea diminuării în astfel de cazuri ar avea „efecte disproporționate” și ar amplifica vulnerabilitatea financiară a persoanelor internate, aflate deja într-o situație medicală gravă.
Norme de aplicare accelerate și clarificarea interpretărilor
Proiectul prevede că modalitatea de punere în aplicare a noilor dispoziții va fi stabilită prin norme aprobate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.
Nota de fundamentare justifică acest termen scurt prin necesitatea evitării „interpretărilor divergente” și a blocajelor administrative în calculul și plata indemnizațiilor de concediu medical, atât la nivelul angajatorilor, cât și al caselor de asigurări de sănătate.
Această urgență este explicată și prin controversele apărute în spațiul public privind modul de aplicare a regulii „primei zile neplătite”, inclusiv riscul extinderii acesteia dincolo de litera ordonanței inițiale.
Impact bugetar limitat, susține Ministerul
În evaluarea impactului financiar, Ministerul Sănătății afirmă că proiectul „nu elimină mecanismul de diminuare”, ci îl face „proporțional și predictibil”, fără a genera cheltuieli suplimentare semnificative.
Potrivit notei de fundamentare, modificările nu duc la majorarea indemnizațiilor, ci doar la eliminarea diminuărilor repetate pentru același episod de boală și la protejarea unor categorii limitate și clar definite de beneficiari.
Guvernul susține că impactul asupra bugetului FNUASS este „limitat și sustenabil”, iar intervenția legislativă este necesară pentru a corecta efectele nedorite ale OUG 91/2025 și pentru a restabili echilibrul între controlul cheltuielilor și protecția persoanelor vulnerabile.
Comentează