Guvernul kosovar a comunicat marţi că va scădea prezenţa Poliţiei şi va lua şi alte măsuri pentru a dezescalada tensiunile într-o regiune nordică unde ostilităţile dintre albanezi şi etnicii sârbi au ajuns la cel mai înalt nivel de la declararea independenţei de către ţară, în 2008, scrie Rador.
Violenţele din zona de nord din Kosovo, unde locuiesc 50.000 de sârbi care formează o majoritate, au izbucnit la finalul lunii mai, după ce primari albanezi au preluat funcţiile în urma unor alegeri boicotate de sârbi, care cereau implementarea unui acord semnat cu zece ani în urmă, pentru o mai mare autonomie. NATO a transmis că 93 dintre soldaţii săi, membri ai misiunii de pace, au fost răniţi în ciocnirile cu protestatarii sârbi, unii dintre ei foarte grav, pe data de 29 mai.
Medicii din nord au afirmat că 52 de sârbi au fost de asemenea răniţi. Într-o declaraţie emisă marţi seara, guvernul a transmis că "nu va lua nicio măsură care să escaladeze situaţia din nord... ceea ce însemnă şi o reducere imediată cu 25% a prezenţei Poliţiei în clădirile municipale şi în împrejurimile acestora". Este de aşteptat ca prezenţa Poliţiei să scadă mai mult în coordonare cu misiunile poliţieneşti ale NATO şi UE şi vor fi organizate alegeri anticipate în cele patru municipalităţi după vară, susţine declaraţia. Statele Unite şi Uniunea Europeană, principalii aliaţi pe care îi are Kosovo, l-au învinuit în principal pe premierul naţionalist Albin Kurti pentru tensiunile din nord.
UE a introdus deja măsuri asupra Priştinei, printre care oprirea vizitelor din partea oficialilor kosovari în UE şi suspendarea unei părţi importante din ajutorul economic din partea UE către mica republică balcanică, iar Bruxellesul a avertizat că va lua noi măsuri dacă premierul Kurti nu va acţiona pentru dezescaladarea tensiunilor.
Comentează