'Cred ca sunt cel mai capabil sa adun o majoritate', declara presedintele Aliantei Democratilor si Liberalilor pentru Europa (ALDE) într-un interviu acordat AFP, cu o luna înainte de alegerile europene. Liberalii sunt în prezent cel de-al treilea grup al Parlamentului European, mult în urma conservatorilor de la PPE si a socialistilor.
'Suntem în centrul dezbaterilor în Parlamentul European si am reusit în cursul ultimilor cinci ani sa realizam majoritati la dreapta sau la stânga, când acest lucru a fost necesar', explica fostul premier belgian.
Concurentii sai sunt fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker, din partea Partidului Popular European (PPE), germanul Martin Schulz, reprezentând socialistii europeni, Ska Keller, din partea Verzilor, si grecul Alexis Tsipras, pentru stânga radicala.
În opinia lui Verhofstadt, 'nu se pune problema' ca sefii de stat si de guvern din UE 'sa numeasca un candidat în afara de cei care s-au prezentat, pentru ca în caz contrar ar fi sfârsitul democratiei europene'. 'Si asta nu pentru ca nu suntem primul partid /paneuropean/ si nu avem sanse', sustine fostul premier belgian.
Pâna în prezent, presedintele CE era ales cu usile închise de liderii europeni care, pentru prima data în acest an, vor trebui sa tina cont de rezultatul alegerilor europarlamentare.
Guy Verhofstadt pledeaza pentru un presedinte CE 'care joaca ofensiv, care crede în integrarea europeana, care profita din nou de dreptul de initiativa acordat Comisiei si de puterea de a depune proiecte legislative, care nu a fost utilizata suficient în ultimii ani'.
Au existat pe acest subiect 'discutii foarte intense cu José Manuel Barroso', presedintele CE aflat la final de mandat. 'I-am spus: este incredibil, aveti dreptul de initiativa, dar nu îl folositi. Telefonati mai întâi la Paris si la Berlin, la Berlin si la Paris, si daca nu aveti unda verde nu faceti nimic', marturiseste Verhofstadt.
Daca va fi ales, Guy Verhofstadt intentioneaza sa modifice organizarea Comisiei Europene. Executivul comunitar va avea tot 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru, dar Verhofstadt vrea sa introduca o ierarhizare.
El nu doreste sa fie considerat nici 'federalist', pentru ca acest cuvânt ''nu are aceeasi conotatie în Franta, Olanda sau Marea Britanie'. Conceptia sa privind federalismul 'este contrara centralizarii la nivelul Bruxellesului, sa facem mai putin reglementari, mai multe politici comune, este Europa ca valoare adaugata', da el asigurari.
Belgianul pledeaza, de asemenea, pentru o alta Europa. 'Sistemul interguvernamental a esuat întrucât Consiliul statelor nu a fost capabil sa ajunga la un acord privind marile reforme necesare la nivel european', afirma el.
'Conservatorii spun ca trebuie mai multa austeritate si odata ce vom ajunge la fund, daca nu suntem morti, atunci vom avea crestere. Teza lor nu functioneaza. Socialistii vor sa facem datorii pentru a avea crestere. Nici asta nu functioneaza. Acestea sunt retetele trecutului. Este nevoie de o noua abordare. Trebuie sa facem un salt înainte catre integrare europeana ca motor al cresterii', sustine Verhofstadt.
Nu în ultimul rând, candidatul liberalilor europeni doreste consolidarea uniunii bancare, pentru ca banii sa se îndrepte catre economia reala si IMM-uri, vrea 'o comunitate europeana a energiei' pentru a pune capat dependentei si a face sa scada preturile si cere 'o piata a serviciilor pentru sectorul digital'.
'Când treceti frontiera între Belgia si Franta este imposibil sa va utilizati telefonul mobil timp de 20 km, este o problema', mai spune Verhofstadt.
Comentează