"Vă rugăm, nu plecaţi!" - solicitarea adresată britanicilor de către premierul albanez Edi Rama, concluzie la un recent articol publicat în Times, rezumă temerile ţărilor din Balcani candidate la aderare în UE, care sunt îngrijorate că ar putea suporta consecinţele unui Brexit, scrie marţi AFP. "Chiar dacă Marea Britanie va rămâne sau nu, negocierile dintre cele 27 de state membre şi Marea Britanie vor fi prioritare pe agenda UE, ca şi criza migranţilor. Apoi vine Turcia şi, dacă nimic nu survine, extinderea şi Serbia", a comentat pentru AFP negociatorul-şef al Belgradului pentru aderare la UE, Tanja Miscevic.
În această regiune săracă, cu aproape 20 de milioane de locuitori, ideea europeană are încă elan şi este adesea văzută ca o promisiune de stabilitate, pace şi prosperitate. Însă acest entuziasm a fost afectat de criza economică, apoi de afluxul de migranţi, care a pus aceste ţări în prima linie fără a le oferi sentimentul că sunt susţinute de Europa. O "dez-îndrăgostire" pe care un Brexit ar acutiza-o şi mai mult, potrivit unor responsabili din regiune. "Să nu ne aşteptăm că UE, zguduită de plecarea Marii Britanii, se va preocupa de extinderea în Balcani, în timp ce ea va lupta pentru propria sa supravieţuire", atenţionează preşedintele Camerei de Comerţ din Kosovo, Safet Gerxhaliu. Sunt şase ţări din Balcani care doresc să adere la UE: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Anul 2020 fixat pentru aderarea unora dintre ele pare deja iluzoriu. Însă Macedonia, de exemplu, "va fi şi mai departe de UE decât este acum", dacă britanicii vor rupe legăturile (cu UE) joi, estimează Petre Silegov, responsabil al Partidului Social-Democrat (SDSM, opoziţie).
Chiar dacă a trebuit să facă unele concesii componentei proruse a opiniei publice din Serbia, premierul sârb Aleksandar Vucic a câştigat detaşat alegerile din aprilie pe baza unui program în mod ferm pro-european. În Albania, reforma sistemului judiciar, cerută de Bruxelles, a suscitat o criză politică, însă din raţiuni interne: aderarea la UE nu se confruntă cu nicio opoziţie credibilă. "Datorită aceste aspiraţii am modificat cursul unei lungi istorii de războaie şi conflicte sângeroase şi am intrat într-o nouă eră de pace şi de cooperare", nota Edi Rama în Times, la sfârşitul lui aprilie, amintind că el şi Vucic au efectuat vizite reciproce istorice.
Însă ţările din Balcani au acum sentimentul că sunt mai puţin ca niciodată o prioritate a UE. "Ieşirea Marii Britanii din UE ar alimenta euroscepticismul care a existat dintotdeauna", avertizează ministrul kosovar pentru dialog, Edita Tahiri. "La fiecare criză internă, uşile UE se închid pentru noi membri", subliniază analistul de la Pristina, Naim Gashi, în timp ce Tanja Miscevic avertizează cu privire la "amplificarea naţionalismului pe întreg continentul european" în cazul în care visul european va fi dezamăgit. În Serbia, o erodare a susţinerii Europei este perceptibilă în sondajele de opinie publică. Chiar dacă extrema dreaptă rămâne la un nivel mai scăzut decât în Franţa sau în Austria, ultranaţionalistul sârb Vojislav Seselj a revenit în aprilie în parlament, unde speră să reaprindă sentimentele anti-europene. Regiunea balcanică lăsată la uşa închisă a UE riscă să redevină o problemă pentru Bătrânul Continent. În opinia Tanjei Miscevic, "doar o Europă consolidată poate rezolva probleme precum criza migranţilor". Această integrare este de o "importanţă strategică pentru Europa", rezumă preşedintele albanez Ilir Meta, liderul Mişcării socialiste pentru integrare, conform Agerpres.
Comentează