Premium
Haos în comunicarea publică guvernamentală - Fiecare ministru vorbește pe limba lui despre reducerea cheltuielilor bugetare
Un elan aproape inexplicabil privind reducerea cheltuielilor bugetare i-a cuprins pe nepusă masă pe cei mai importanți politicieni români. În ultimele zile, am asistat la declarații atât de tranșante ale câtorva miniștrii din guvernul Ciucă încât am putea crede că a venit momentul unei reforme administrative și a unei restructurări a cheltuielilor bugetare. Reforme în care guvernele României nu au excelat de-a lungul timpului, susține Constantin Rudnițchi într-un comentariu la RFI.
Dar, să trecem în revistă declarațiile oficialilor români. Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a spus că va prezenta coaliției politice și guvernului un plan de măsuri prin care să scadă cheltuielile bugetare „neesențiale”.
Ieri, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că a cerut miniștrilor să prezinte modul în care pot să își chibzuiască cheltuielile.
Cele bugetare, bineînțeles, nu cele personale. Prim-ministrul a adăugat că sunt excluse creșterile de taxe, tăierile de cheltuieli salariale și de investiții.
În urmă cu câteva zile, liderul PSD, Marcel Ciolacu a declarat că a venit timpul să se facă o reformă în cheltuirea banului public și a adăugat că trebuie realizată chiar și o reformă a lucrurilor mărunte, respectiv sporurile să fie incluse în venitul salarial de bază. Este o ideea pe care o auzim de peste un deceniu, dar care, din diverse motive, nimeni nu a reușit să o pună în practică.
Florin Spătaru, ministrul economiei, a declarat, în contextul reducerii cheltuielilor, că instituția pe care o conduce are numai 275 de posturi, la limită pentru sarcinile pe care le au funcționarii ministerului, dar că, la fel ca anul trecut, se vor reduce cheltuieli de la categoriile „bunuri și servicii”.
Ministrul cercetării, Sebastian Burduja, dimpotrivă, a anunțat public că va prezenta un plan de reorganizare a instituției care nu va exclude renunțarea la unii dintre angajați care, conform evaluării efectuate, nu dau randament.
Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene este cel mai imprevizibil.
În urmă cu aproape o lună iniția un regulament-cadru pe baza căruia toți funcționarii care lucrează cu fonduri europene primesc o majorare salarială cu până la 50%, iar, ieri, a vorbit despre planul național de redresare și reziliență, conform căruia România trebuie să adopte o nouă lege de salarizare unitară. Iar poziția în care se află acum România nu este cea mai favorabilă fiind pe primele locuri la nivel european în ceea ce privește procentajul cheltuielilor cu salariile din totalul veniturilor bugetare ajungând la 37%. În fine, cel mai hotărât este ministrul muncii, Marius Budăi, care nici nu vrea să audă de reducerea cheltuielilor cu salariile sau cu pensiile.
Doar simpla prezentare a punctelor de vedere ale miniștrilor ne arată cât de diferit văd aceștia reducerea cheltuielilor publice. Dar, cum spune o vorbă, „nu contează ce culoare are pisica, important este să prindă șoareci”. În acest caz, esențial ar fi să vedem o restructurare a cheltuielilor. Chiar dacă fiecare ministru o face în felul lui.
Pentru a putea anticipa în ce măsură miniștrii vor trece la punerea în practică a reducerilor de cheltuieli trebuie să vedem motivele pentru care există acest elan neașteptat de reformare. O primă variantă este alarma pe care au transmis-o datele bugetare. Respectiv, execuția bugetară pe primele două luni arată că încasările sunt mai mici decât proiectul, iar cheltuielile peste prognoza bugetară.
În al doilea rând, planul național de redresare și reziliență cere adoptarea unei noi legi a salarizării unitare.
Este o lege, la fel cum este și în cazul pensiilor, care naște în România dezbateri intense și soluții populiste. În al treilea rând, tema reducerii cheltuielilor bugetare poate fi una politică. În al 12-lea ceas, coaliția s-a gândit să facă o mică reformă. Se „cosmetizează” puțin și restructurarea-i gata.
