Hărmălaia din România privind tăierea pădurilor bagă în ceață Comisia de anchetă a PE: Unii spun că se taie mult, alții puțin. Nu sunt informații
Informațiile privind tăierile ilegale transmise de autoritățile din România unei delegații a Comitetului pentru Petiții al Parlamentului European (PE) care a vizitat mai multe județe românești săptămâna trecută pentru a observa în teren efectele despăduririlor ilegale sunt contradictorii, au declarat membri ai delegației.
Misiunea în România a fost solicitată anul trecut de grupul liberal Renew din PE, după ce petiții ale societății civile din Suceava semnalaseră „acte de violență comise de tăietori împotriva activiștilor de mediu”, a declarat europarlamentarul Vlad Gheorghe de la Renew.
Deși se așteaptă publicarea unui raport în urma misiunii, șefa delegației, europarlamentara estonă Yana Toom (Renew), a subliniat că cifrele diferă și informațiile sunt incomplete.
„Încercăm să găsim informații. Nu e ușor. Există un soi de lipsă a statisticilor, lipsă a datelor [...] am auzit cifre foarte diferite de la diverse părți interesate, încă mai trebuie să ne facem temele, nu putem alege pe cine să credem”, a declarat Toom.
S-a convenit ca delegația să trimită „întrebări suplimentare în scris” autorităților române și altor părți interesate înainte de publicarea raportului.
„Nu putem gestiona ceva ce nu putem măsura, ori nu putem măsura cum se cuvine - doar o impresie. Poate mă voi răzgândi după ce voi primi informațiile de la autorități”, a declarat Yana Toom.
Nicu Ștefănuță, europarlamentar român din grupul Verzilor, a subliniat și el că datele privind tăierile sunt contradictorii.
„La Suceava ni s-a spus că numai 0,15% din lemn e recoltat ilegal. Însă acest lucru e imposibil. ONG-urile afirmă că până la 80% din lemn e recoltat ilegal. Institutul de Cercetare Forestieră afirmă că e 50%”, a declarat Ștefănuță.
„Mai mult, abuzurile, violența împotriva activiștilor de mediu nu s-ar mai fi justificat dacă cifrele privind furtul de lemn ilegal [sic!] ar fi fost atât de mici”, a adăugat el.
„Conform datelor oficiale ale Ministerului Mediului, România are un exces de păduri. Ei ne-au spus că în România nu se taie suficient”, a declarat Gheorghe.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a lansat în 2020 o procedură de infringement contra României, cerând autorităților să amendeze legislația națională astfel încât administrarea pădurilor și tăierile legale să nu mai fie făcute „fără evaluarea prealabilă a impactului asupra habitatelor protejate, după cum obligă” directivele UE.
„Poate că trebuie să pornim o anchetă internațională și să vă ajutăm să gestionați aceste lucruri”, a declarat Toom.
La rându-i, Gheorghe a reiterat necesitatea unui parchet UE specializat în probleme de mediu. „Lipsa de specializare, atât a procurorilor cât și a polițiștilor, constituie o problemă, iar un parchet european verde în cadrul actualului EPPO, dar cu structuri specializate în ecologie, ar fi o soluție”, a declarat el.
Într-o rezoluție privind tăierile ilegale din întreaga UE, din 23 iunie 2022, PE a subliniat faptul că numirea unui „procuror verde” poate ajuta la combaterea infracțiunilor contra mediului.
Pe de altă parte, WWF Romania a criticat prima variantă a unui proiect de lege pentru un nou cod forestier.
„Rămânem cu același sistem ineficient de combatere a tăierilor ilegale, în care vom continua să vedem pădurari atacați de hoții de lemn, comunități locale private de accesul la resursele de care depind și o biurocrație sufocantă care prevestește falimentul întregului sector forestier”, a declarat Radu Vlad, director de programe forestiere la WWF Romania.
România are zone vaste de păduri primordiale, în jur de jumătate de milion de hectare, un habitat pentru mamiferele mari precum urșii, lupii și râsul eurasiatic.
La doi ani după avertismentul Comisiei din 2020, mai multe ONG-uri de mediu au lansat critici privind absența combaterii tăierilor ilegale, subliniind că acestea au luat amploare.
Raportul respectiv, publicat de ONG-urile Agent Green, ClientEarth și EuroNatur, identifică faptul că zonele cele mai afectate de aceste activități ilegale sunt pădurile extrem de valoroase din Munții Făgăraș. Permisele de tăiere eliberate pentru aceste zone s-au înmulțit considerabil în 2020-2021, ceea ce a dus la o deteriorare apreciabilă a unor ecosisteme forestiere valoroase.
Comentează