"Dune", "Blade Runner 2049", "The Witcher", aceste blockbustere au fost filmate, cel puţin parţial, la Budapesta, supranumită "Hollywood-ul de pe Dunăre", însă industria cinematografică înfloritoare a Ungariei se teme de impactul tarifelor impuse de Donald Trump, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Este ca un meteorit care se îndreaptă spre Pământ: ar putea fie să treacă pe lângă noi, fie să ne lovească frontal", spune Karoly Radnai, directorul general al subsidiarei din Ungaria a firmei de consultanţă fiscală Andersen. "Nu există nicio modalitate de adaptare. Dacă Trump introduce tarife, va fi foarte rău pentru noi", adaugă Radnai, în condiţiile în care industria cinematografică din Ungaria valorează aproape un miliard de dolari.
Budapesta şi Ungaria în ansamblu au devenit locaţii de filmare esenţiale pentru producţiile internaţionale în ultimii 20 de ani, în special pentru studiourile americane, datorită peisajelor pitoreşti, forţei de muncă ieftine şi a unui program generos de subvenţii. Însă această epocă de aur s-ar putea încheia peste noapte dacă preşedintele american decide să îşi pună în aplicare ameninţarea de a impune o taxă de 100% pe filmele produse în străinătate.
Cu aproximativ 100 de proiecte pe an, Ungaria este acum cea mai importantă ţară pentru Hollywood în afara lumii anglofone, în special pentru serviciile de streaming, potrivit lui Timothy Havens, profesor la Universitatea din Iowa. "Serialele de înaltă calitate, cu elemente vizuale spectaculoase, sunt principalul lor punct de atracţie", subliniază Havens. Dar este scump, "fie că este vorba de efecte speciale sau de filmări în exterior", de unde şi atractivitatea Ungariei.
Experţii sunt de acord că această externalizare a afectat serios industria cinematografică californiană, dar sunt sceptici cu privire la beneficiile impozitării filmărilor în străinătate. "Modelul actual este atât de crucial pentru rezultatele financiare ale Hollywood-ului încât producătorii vor găsi o modalitate de a eluda taxele dacă acestea vor fi implementate", susţine Havens.
Comisarul guvernului maghiar pentru dezvoltarea industriei cinematografice, Czaba Kael, a declarat pentru AFP că problema producţiei de filme a fost abordată cu administraţia Trump, cu care premierul ungar Viktor Orban are legături strânse.
În 2023, aproximativ 910 milioane de dolari au fost cheltuiţi în Ungaria pentru producţii cinematografice străine, majoritatea americane, potrivit Institutului Naţional de Film. Această cifră s-a cvadruplat în cinci ani. Dar nu este vorba doar despre bani, potrivit lui Czaba Kael, care conduce această organizaţie publică ce sprijină cineaştii. El citează selfie-urile făcute de vedetele în vizită în Ungaria, care oferă publicitate gratuită ţării cu 9,5 milioane de locuitori, ci mai presus de toate, transmiterea "cunoştinţelor" de către "cei mai mari regizori şi directori de imagine", care au permis cinematografiei maghiare să înflorească.
Cel mai recent exemplu este serialul de televiziune istoric maghiar "Rise of the Raven", care a fost difuzat internaţional anul acesta.
Kael a menţionat, de asemenea, descoperirea unor profesionişti precum scenografa Zsuzsanna Sipos, care, împreună cu canadianul Patrice Vermette, a câştigat premiul Oscar pentru cea mai bună regie artistică în 2022 pentru munca sa la primul film "Dune" de Denis Villeneuve.
Tarifele impuse de Donald Trump nu sunt singura umbră care planează asupra industriei cinematografice maghiare, care are acum 20.000 de angajaţi. În iunie, prim-ministrul Viktor Orban a decis să suspende programul adoptat în 2004, care prevede o rambursare de 30% din costurile de producţie locale.
Deşi Kael încearcă să liniştească pe toată lumea cu privire la reluarea acestor subvenţii, producătorii maghiari sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că situaţia va continua, din cauza creşterii economice stagnante, care împinge guvernul să îşi redirecţioneze cheltuielile către programe mai susceptibile de a atrage alegătorii în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din aprilie.
Comentează