România are la dispoziţie 28,5 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar pentru cetăţeanul din comuna fără apă curentă, cu fose septice improvizate sau sobe pe lemne aceşti bani nu înseamnă nimic.
Infrastructura de apă, canalizare şi gaze, una dintre cele mai acute nevoi ale României moderne, rămâne, în mod paradoxal, aproape complet exclusă din planul european de redresare.
De ce? Răspunsul e o combinaţie de proiecte imature, incompetenţă administrativă şi refuzuri de la Bruxelles, unde reţelele de gaze sunt considerate „prea poluante“, iar investiţiile în canalizare sunt blocate din cauza lipsei de progres.
Ce ţară UE este România fără gaze şi canalizare? Unde este presiunea din partea primăriilor pentru dezvoltarea comunităţilor lor? România este plină de construcţii inutile, centre turistice la ţară, clădiri goale făcute cu banii UE care nu folosesc la nimic, dar pentru nevoile reale ale ţării nu sunt bani pentru că nu sunt cheltuieli eligibile. De ce nu negociază România schimbarea regulilor, cum a făcut-o pentru spitale?
Sute de localităţi fără reţele funcţionale de apă şi canalizare
România are încă sute de localităţi fără reţele funcţionale de apă şi canalizare şi un grad scăzut de racordare la reţelele de gaze. În acelaşi timp, suntem ţara cu una dintre cele mai slabe performanţe în atragerea şi implementarea fondurilor PNRR în aceste domenii, scrie zf.ro.
Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE în noiembrie 2024 pentru că nu a reuşit să se conformeze directivei privind colectarea şi epurarea apelor uzate. Potrivit datelor oficiale, în 150 de mari aglomerări urbane cu peste 10.000 de locuitori sistemele de colectare a apelor reziduale nu respectă standardele europene. În alte 154 de oraşe, epurarea apelor uzate este insuficientă, iar în 155 de cazuri România nu aplică tratamente mai riguroase înainte de evacuarea apelor în zone sensibile.
Comentează