Soiul Fetească regală este o bogăţie a Transilvaniei şi merită să fie mai mult pus în valoare, a declarat vineri, la Oradea, baroana Ileana Kripp, invitată la Salonul vinurilor Millésime, unde s-a aniversat, pentru prima dată, Ziua internaţională a soiului Fetească regală, stabilită pe 3 iunie.
"Este o bogăţie a Transilvaniei, care trebuie mai bine apreciată şi pusă în valoare. Pentru mine, Feteasca regală înseamnă un soi foarte complex, cu o structură foarte frumoasă, cu bob mare şi zemos, cu o pieliţă aurită, pot spune, dar şi cu un mare dar pe care nu prea îl au alte soiuri de viţă albă, anume tanin în pieliţă. Textura o face complet specială. Are aciditate, are profunzime în gust, are arome foarte interesante. Este un vin care, cel puţin al nostru, de zece ani, este de cursă lungă. Este un vin cu potenţial enorm", a declarat Ileana Kripp.
Descendentă a familiilor Ştirbey, Costinescu şi Brătianu, Ileana Kripp este căsătorită cu un baron, Iacob Kripp, pasionat viticultor, şi administrează împreună o cramă cu tradiţie, la Drăgăşani, cultivată preponderent cu soiul Fetească regală.
"Vă spun sincer că ceea ce fac dânşii aici, domnul Dorin Popa, este şi ceea ce a făcut străbunicul, ceea ce a făcut şi Gaspari şi cel care a făcut şi Feteasca regală. Este structurarea, restructurarea, susţinerea acestei bogăţii care este viţa-de-vie şi din care iese elixirul numit vin. Toate religiile creştine depind de el: pâine şi vin, să nu uităm," a spus invitata, potrivit Agerpres.ro.
Vinurile de Ştirbey, a completat oenologul Dorin Popa, sunt, pe partea de recunoaştere, chiar emblematice, pentru că au avut curajul să facă maturarea Feteştii regale.
Ileana Kripp a răsfoit, pentru ziarişti, un album cu fotografii vechi, printre care şi vechea etichetă a vinurilor familiei.
"Am întrebat de ce vrei asta? Şi bărbatul meu mi-a spus: Este o fată, fetească, regală fiindcă poartă o coroană, dar e din struguri şi se simte bine în butoi," a povestit doamna Ileana.
Salonul vinurilor Millésime reuneşte, în cele trei zile, 3 - 5 iunie, 24 de expozanţi, crame din toată ţara, alături de patru importatori (dintre care unul orădean, Custoza) şi un stand dedicat soiului Negru de Drăgăşani, cu vinuri produse în diferite zone, fiind tema salonului din acest an. Aşa cum la ediţiile anterioare, în centrul atenţiei au fost Feteasca regală, în 2019, respectiv Feteasca neagră, în 2021.
De această dată, pentru a respecta legislaţia europeană a viei şi vinului, s-a pus în discuţie redenumirea soiului Negru de Drăgăşani, pentru a scoate denumirea arealului din nume.
Având în vedere că are deja recunoaştere naţională, identitate şi valoare, Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime a propus numele "Negru românesc", însă se aşteaptă şi alte propuneri.
"Zona Ştirbey este 'vinovată' şi pentru Negru de Drăgăşani pentru că a adus un oenolog, pe nume Ambrosi, care a înfiinţat prima şcoala transilvăneană de viţă-de-vie, la Mediaş şi care de fapt a descoperit Feteasca regală şi care împlineşte 101 ani," a subliniat Dorin Popa.
Potrivit explicaţiilor oferite de acesta, soiul Negru de Drăgăşani este cultivat, la nivel naţional pe doar 36 de hectare, este unul dintre cele mai tinere soiuri, doar din 1993, are 31 de ani, comparativ cu cei 100 de ani ai soiului Feteasca regală, şi este singurul soi tinctorial din România, deja recunoscut mondial.
Unul dintre producătorii vinului Negru de Drăgăşani, Cristian Jugrestan, a mărturisit că a fost impresionat de la prima gustare, în urmă cu trei ani, de acest vin şi a decis pe loc să îl cultive. Aşa se face că via lui are deja trei ani.
În total, organizatorii oferă peste 200 de vinuri româneşti spre degustare, dar şi unele din alte ţări, precum Italia, Grecia sau Franţa. Programul salonului mai cuprinde un atelier de viticultură cu specialişti şi firme, precum şi master class-uri dedicate vinului.
Din cele 24 de crame expozante, două reprezintă zona Bihorului: crama Darabont (40 de hectare în Biharia) şi crama-boutique Diosig (Raul Corbuţ), cu doar trei hectare pe rod, plantate alte cinci, cu soiuri nobile, însă cu investitori care doresc să facă performanţă.
Salonul vinurilor este organizat de Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millesime, cu sprijinul companiei japoneze Summit Agro România, cu sediul la Oradea, care contribuie de 25 ani la agricultura românească, prin produse şi tehnologii japoneze, integrate în programe complete de protecţie şi nutriţie a plantelor, de la semănat până la recoltat.
Summit Agro România este membră a grupului japonez Sumitomo Corporation - companie globală, aflată în top Fortune 500, care a aniversat 100 de ani de existenţă în 2019, descinzând din Grupul Sumitomo, cu o tradiţie de peste 400 de ani în Japonia.
Comentează