Fostul premier Ilie Bolojan, președintele PNL, susține că serviciile de informații din România au nevoie de reforme și de îmbunătățirea performanței, în contextul controverselor privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Într-un interviu acordat joi seara publicației Spotmedia.ro, liderul liberal a criticat și activitatea Autorității Electorale Permanente (AEP), afirmând că instituția are sute de angajați, inclusiv în teritoriu, a căror activitate este redusă între scrutinuri. Bolojan consideră că unele instituții ale statului ar trebui comasate sau restructurate, dar susține că nu a avut sprijinul politic necesar pentru asemenea măsuri în perioada în care a condus Guvernul.
Întrebat dacă serviciile secrete ar trebui reformate în eventualitatea revenirii sale la guvernare după alegerile parlamentare din 2028, Ilie Bolojan a afirmat că toate instituțiile publice trebuie să își îmbunătățească activitatea, iar unele au nevoie de restructurări de amploare.
Fostul premier a fost întrebat inclusiv despre eficiența serviciilor de informații în contextul presupuselor operațiuni hibride ale Rusiei care au vizat România în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
„Toate sistemele publice au nevoie de îmbunătățiri sau reforme. Unele sisteme se îmbunătățesc zi de zi, incremental. Unele au nevoie de restructurări masive”, a declarat Bolojan.
La insistențele jurnaliștilor, care au adus în discuție rolul serviciilor de informații în evenimentele din 2024, președintele PNL a confirmat că și aceste instituții trebuie reformate.
„Și serviciile de informații au nevoie de reforme, au nevoie și de îmbunătățirea performanței acestora. Dar asta e valabil pentru toate instituțiile. Să ne înțelegem bine”, a afirmat fostul premier.
Bolojan nu a precizat însă ce modificări concrete ar trebui făcute în structura SRI sau SIE și nici dacă apreciază că serviciile de informații și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile în perioada alegerilor prezidențiale din 2024.
Bolojan critică AEP: „Are în fiecare județ oameni care, între alegeri, practic nu lucrează”
Pentru a exemplifica problemele din instituțiile publice, liderul liberal a invocat situația Autorității Electorale Permanente, instituție care are atribuții în organizarea alegerilor și în controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
„Gândiți-vă că Autoritatea Electorală Permanentă are în fiecare județ oameni care, între alegeri, practic, nu lucrează”, a susținut Ilie Bolojan.
În continuarea discuției, fostul premier a făcut referire la numărul mare de angajați ai instituției, iar unul dintre jurnaliști a avansat ipoteza reducerii personalului cu 50%. Bolojan a continuat argumentația în favoarea restructurării aparatului administrativ, fără să prezinte însă un proiect concret privind reducerea la jumătate a personalului AEP.
„Și atunci, știți, asta înseamnă reforma. Anumite instituții trebuie comasate, dar când am încercat să fac asta, nu am avut suportul necesar”, a declarat președintele PNL.
Totuși, potrivit legislației în vigoare, atribuțiile AEP nu se limitează la organizarea scrutinurilor. Instituția are responsabilități permanente privind administrarea și actualizarea Registrului electoral, verificarea finanțării partidelor, controlul cheltuielilor electorale și pregătirea viitoarelor alegeri.
Legea nr. 334/2006 prevede inclusiv că AEP verifică anual și ori de câte ori este sesizată respectarea normelor privind veniturile și cheltuielile partidelor politice.
Alegerile anulate din 2024 și raportul așteptat de la Nicușor Dan
În același interviu, Ilie Bolojan a fost întrebat și despre lipsa unui raport public complet care să explice împrejurările anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Fostul președinte interimar a evitat să se pronunțe asupra modului în care ar fi gestionat personal situația dacă ar fi câștigat alegerile prezidențiale, dar a subliniat că o clarificare rapidă și temeinică a evenimentelor este esențială pentru încrederea populației.
„Cu cât, față de un eveniment controversat, indiferent ce eveniment, care formează percepții publice, care ridică sau scad gradul de încredere, mai ales dacă îl scad în instituții, în societate, se clarifică lucrurile mai repede și mai consistent, cu atât partea de speculații, de folclor care se dezvoltă în jur, de teorii conspiraționiste, scade. Deci, cu cât se clarifică, atât cât se poate clarifica, cred că este mai bine”, a explicat Bolojan.
Liderul PNL a precizat că mandatul său de aproximativ trei luni la conducerea interimară a României nu i-a permis să realizeze o analiză completă a evenimentelor, dar și-a exprimat speranța că actualul președinte va prezenta raportul promis.
„Eu nu am avut timpul necesar. Gândiți-vă că am fost trei luni de zile să fac astfel de analize, dar sper, așa cum a spus domnul președinte, că mai devreme sau mai târziu vom avea un astfel de raport, pentru că a fost o declarație făcută după ce a depus jurământul”, a afirmat fostul premier.
Bolojan a insistat că trecerea timpului reduce relevanța publică a explicațiilor oferite de autorități, chiar dacă acestea rămân necesare.
„La fel ca și în cazul unei sentințe judecătorești, cu cât lucrurile se clarifică mai repede de la data la care s-a întâmplat evenimentul, cu atât are un rol mai important”, a susținut președintele PNL.
Aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, după ce au fost declasificate documentele prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024.
Documentele proveneau de la SRI, SIE, STS și structuri din Ministerul Afacerilor Interne și vizau, între altele, nereguli legate de campania electorală, finanțarea acesteia și operațiuni de influențare a alegătorilor în mediul online.
În Hotărârea nr. 32/2024, CCR a constatat că procesul electoral fusese viciat de multiple încălcări ale legislației electorale, care au afectat caracterul liber și corect al votului, egalitatea de șanse a candidaților și transparența campaniei electorale.
Ulterior, eficiența instituțiilor cu atribuții în securitatea națională și supravegherea procesului electoral a devenit subiect de dezbatere publică, în condițiile în care intervențiile autorităților nu au împiedicat desfășurarea primului tur al scrutinului, ulterior anulat.
Președintele Nicușor Dan a promis în repetate rânduri prezentarea unui raport complet privind anularea alegerilor și operațiunile de influență străină. La 1 octombrie 2026, acesta afirma că documentul fusese una dintre prioritățile sale înaintea crizei politice și că va fi făcut public, fără să înainteze un nou termen precis.
În septembrie, Administrația Prezidențială precizase că raportul se afla încă în etapa de redactare, cu contribuția unor structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații și a altor instituții cu atribuții în domeniu.
Bolojan: Politicienii au contribuit la pierderea încrederii în instituții
Fostul premier a legat problemele instituționale și de comportamentul clasei politice, pe care o consideră responsabilă pentru deteriorarea încrederii populației în stat.
În opinia sa, promisiunile electorale nerespectate, conflictele politice și lipsa de responsabilitate creează condiții favorabile propagării dezinformării și teoriilor conspiraționiste.
„Dacă oamenii politici nu se respectă între ei, nu respectă contractele între ei, cum o să creadă cetățenii că oamenii ăia sunt de încredere când văd asta? Și, pe fondul unei încrederi scăzute, tot ce înseamnă teorii conspiraționiste, dezinformare vin pe un teren fertil și au efecte puternice. Și asta s-a întâmplat”, a declarat Bolojan.
Liderul PNL consideră că anularea alegerilor prezidențiale nu a făcut decât să amplifice o problemă mai veche a societății românești.
„Anularea alegerilor n-a făcut decât să contribuie la consolidarea acestui sentiment de neîncredere. Dar el venea din anii trecuți”, a subliniat fostul premier.
Bolojan a avertizat că, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare din 2028, viitoarea guvernare va trebui să își asume reformarea instituțiilor și reducerea cheltuielilor statului.
„Orice forță vine în guvernare nu poate evita să reducă cheltuielile statului, să pună economia pe baze sănătoase, să genereze o prosperitate care se bazează pe muncă, pe realitate, nu pe împrumuturi”, a afirmat președintele PNL.
Acesta a susținut că reformele nu pot fi înlocuite prin campanii de imagine și că problemele structurale ale instituțiilor vor continua să afecteze România dacă nu sunt abordate de viitoarele guverne.
