Premierul Luca Niculescu a anunțat joi seara că pensiile vor crește în 2027, fără să poată garanta însă că majorarea va fi aplicată de la 1 ianuarie. În privința salariului minim, șeful Guvernului a evitat să ofere un angajament ferm, precizând că o decizie va fi luată după negocierile cu sindicatele și patronatele, programate în această lună. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Niculescu a declarat că România nu își mai permite noi creșteri de taxe și impozite, după doi ani de măsuri fiscale care au afectat puterea de cumpărare a populației. Premierul a prezentat și măsurile pregătite pentru sezonul rece, inclusiv menținerea reglementării tarifelor la gaze până la 31 martie 2027 și sprijinirea consumatorilor vulnerabili de energie electrică.
Pensiile vor crește în 2027, dar premierul nu garantează majorarea de la 1 ianuarie
Întrebat de realizatorul Radu Tudor dacă Guvernul va majora pensiile începând cu 1 ianuarie 2027 și care ar putea fi procentul de creștere, Luca Niculescu a confirmat că pensionarii vor primi mai mulți bani anul viitor, dar a evitat să precizeze momentul exact și valoarea indexării.
Premierul a relatat că discută inclusiv cu pensionarii din cartierul în care locuiește, care îl întreabă frecvent când le vor crește veniturile.
„Înțeleg această preocupare. Am vecini în cartierul în care locuiesc, care sunt pensionari, cu care discut în fiecare dimineață, înainte să merg la birou. Și nu pot să le dau decât același răspuns pe care vi-l dau dumneavoastră. Va exista o mărire a pensiilor în 2027. Nu pot acum să mă angajez asupra procentului și asupra calendarului, până când nu avem toate cifrele despre care vorbeam, dar vă promit că le vom avea destul de repede. Evident că vrem să fie una pe care oamenii să o simtă cât mai bine în buzunare, dar suntem într-o situație încă destul de complexă, ca să nu spun complicată”, a declarat Luca Niculescu.
Anunțul vine după doi ani în care pensionarii nu au beneficiat de indexarea generală prevăzută de mecanismul obișnuit al legii pensiilor. Valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei în 2025 și 2026, în cadrul măsurilor de reducere a deficitului bugetar.
Potrivit Legii nr. 360/2023, mecanismul de indexare are în vedere rata medie anuală a inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Aplicarea acestuia a fost însă suspendată prin măsurile fiscal-bugetare adoptate în ultimii ani.
Indexarea pensiilor începând din 2027 este prevăzută și în programul de guvernare al Cabinetului Niculescu, care condiționează majorarea de identificarea resurselor financiare necesare și de respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului.
De altfel, premierul declarase marți, într-un interviu la TVR, că majorarea ar urma să aibă loc cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027. Joi seara, însă, a evitat să confirme acest calendar, insistând asupra necesității finalizării calculelor bugetare.
Salariul minim, decis după negocierile din noiembrie. Premierul evită o promisiune fermă
În privința salariului minim, Luca Niculescu a anunțat că Guvernul va convoca în cursul lunii noiembrie Consiliul Național Tripartit, la care vor participa reprezentanții Executivului, sindicatelor și patronatelor.
Premierul a precizat că a avut deja discuții cu principalele confederații sindicale și că valoarea viitorului salariu minim va fi stabilită după încheierea negocierilor.
„Este o discuție pe care am început să o avem cu sindicatele. Acum două zile am avut o întâlnire foarte bună cu principalele confederații sindicale. Va continua împreună cu sindicatele și patronatele, în Consiliul Național Tripartit, o reuniune pe care o vom convoca foarte curând, în această lună, și la sfârșitul ei vom putea spune cu cât se mărește salariul”, a afirmat Niculescu.
Întrebat despre posibilitatea creșterii salariului minim la aproximativ 5.000 de lei brut, premierul a invocat atât necesitatea protejării veniturilor angajaților, cât și situația dificilă a finanțelor publice și a companiilor.
„Nu este ceva care ține numai de Guvern. În Consiliul Național Tripartit, după cum am spus, fac parte și patronatele. Noi trebuie să ținem cont de toate aceste sensibilități. Evident că sunt primul care își dorește ca lefurile să fie cât mai potrivite cu nivelul de muncă pe care îl fac oamenii, dar să nu uităm de unde venim, de la ce deficit venim și ce consolidare fiscală trebuie să facem și unde ne aflăm în context internațional”, a explicat prim-ministrul.
Niculescu a avertizat că România trebuie să păstreze echilibrul între majorarea veniturilor și reducerea deficitului bugetar, pentru a evita o criză financiară care ar impune măsuri de austeritate și mai dure.
„Vom ține cont, în primul rând, de ce își doresc oamenii și vom încerca să mergem pe această linie de echilibru, ca, pe de o parte, să rămânem în traiectoria cunoscută și la care ne-am angajat, pentru că, dacă România intră în incapacitate de plată, ajustarea va fi și mai dură și va fi și mai greu pentru toată lumea. Dar, în același timp, să ne gândim la oamenii din această țară care, încă o dată, după doi ani în care au suferit relativ mult, să nu mai sufere”, a spus premierul.
Întrebat din nou dacă poate garanta că salariul minim va crește, Niculescu a refuzat să ofere o promisiune categorică.
„Acest răspuns vi-l dau după ce avem discuțiile în Consiliul Național Tripartit și, mai ales, atunci când vom ști cum stăm cu datele fiscal-bugetare. Vedeți că în fiecare zi avem date noi, dar nu avem datele finale. Avem prudența care, evident, vine de la Ministerul Finanțelor, avem dorințele legitime ale oamenilor de a trăi mai bine și vă asigur că vom face tot ce putem în acest sens. Dar nu vreau să dau cifre de care, după aceea, s-ar putea să nu reușim să ne ținem”, a afirmat premierul.
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.325 de lei, nivel aplicat de la 1 iulie 2026, după majorarea de la 4.050 de lei.
Niculescu: Statul trebuie să strângă primul cureaua, nu să majoreze din nou taxele
Premierul a vorbit și despre construcția bugetului de stat pentru 2027, pe care a descris-o drept una dintre cele mai importante misiuni ale Guvernului până la sfârșitul acestui an.
Niculescu a afirmat că viitorul buget trebuie să respecte angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene, dar și să răspundă nevoilor populației, după doi ani de creșteri de taxe și scumpiri.
„Avem nevoie de un buget pe care să îl putem prezenta, care să se înscrie în coordonatele fiscal-bugetare cu care ne-am angajat în fața Comisiei Europene. Avem agențiile de rating care vin în ianuarie, în februarie și în martie. În același timp, trebuie să fie un buget care să răspundă și nevoilor românilor”, a declarat premierul.
Șeful Executivului consideră că populația nu mai poate suporta noi majorări ale fiscalității, după creșterea TVA și a altor impozite.
„Românii sunt după doi ani dificili, după doi ani în care prețurile au crescut, după doi ani în care au existat creșteri de TVA și alte taxe. Cred că este greu să mai vii cu alte măsuri de genul acesta. Primul lucru pe care trebuie să îl facă statul este să strângă el însuși cureaua, să combată marea evaziune și după aceea să se gândească la alte impozite sau taxe pentru cetățeni. Dar nu este ceva la care vrem să ne gândim”, a subliniat Luca Niculescu.
Premierul a insistat că prioritatea Guvernului trebuie să fie o colectare mai eficientă a veniturilor existente și reducerea risipei bugetare.
Acesta a recunoscut că există în continuare o diferență considerabilă între veniturile fiscale care ar trebui colectate și sumele care ajung efectiv la buget, dar a susținut că ANAF și-a îndeplinit planul de încasări în acest an, în ciuda evoluției nefavorabile a economiei.
„ANAF-ul, în acest an, a colectat conform planului, în condițiile în care produsul intern brut a cunoscut o scădere. Vom vedea cât va fi la finalul anului, dar noi începuserăm anul cu o previziune de creștere economică, creștere economică ce nu s-a întâmplat. ANAF-ul și-a făcut planul. Asta înseamnă o colectare bună, dar evident că e nevoie de mult mai mult”, a spus Niculescu.
Printre măsurile pregătite se numără conectarea POS-urilor cu casele de marcat, astfel încât autoritățile să poată îmbunătăți monitorizarea tranzacțiilor și fiscalizarea activităților economice. Premierul a amintit și proiectele de digitalizare dezvoltate împreună cu Ministerul Finanțelor și responsabilii guvernamentali din domeniul inteligenței artificiale.
„Eu sunt convins că la anul colectarea va fi și mai bună decât a fost anul acesta și suntem obligați să facem asta. După cum ziceam, nu mai putem crește taxe și impozite sau introduce taxe și impozite noi, când te uiți la cât de greu o duc românii în momentul de față. Deci colectare mai bună și o cheltuire eficientă a banilor statului. Trebuie, în primul rând, să aplicăm reformele pe noi, cei care suntem în aparatul de stat, și după aceea să ne mai gândim la alte măsuri”, a afirmat premierul.
Facturile la gaze, protejate până la 31 martie. Guvernul pregătește măsuri și pentru energie electrică
În contextul apropierii sezonului rece, premierul a prezentat și măsurile prin care Guvernul intenționează să limiteze impactul facturilor la energie asupra populației și companiilor.
Luca Niculescu a confirmat menținerea mecanismului de reglementare a tarifelor la gaze naturale pentru populație până la 31 martie 2027, precum și a măsurilor privind acciza la motorină.
„Aș vorbi puțin despre măsurile la care ne-am gândit și la care suntem pe cale să ne gândim pentru această iarnă, pentru că, după cum spuneați, facturile sunt importante. Păstrăm măsurile pentru acciza la motorină, păstrăm și vedem cum putem ținti mai bine voucherele pentru energie electrică, păstrăm reglementarea tarifelor la gaz până la 31 martie”, a declarat premierul.
Protecția tarifelor pentru consumatorii casnici de gaze este reglementată prin OUG nr. 12/2026, aplicabilă în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
În privința energiei electrice, mecanismul actual de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prevede acordarea unui tichet de 50 de lei lunar pentru plata facturilor, iar legislația în vigoare stabilește aplicarea acestuia până la 31 decembrie 2026.
Premierul a indicat că Guvernul analizează modul în care aceste ajutoare pot fi direcționate mai eficient către persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.
Totodată, Niculescu a anunțat că Ministerul Energiei lucrează la soluții pentru reducerea costurilor suportate de companii, în condițiile în care prețurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea economiei și locurile de muncă.
„Ne gândim la scheme care să sprijine nu numai pe românii cei mai vulnerabili, deși cu siguranță că la ei ne gândim în primul rând, dar și companiile, pentru că fără companii care funcționează, fără companii care sunt competitive nu ai locuri de muncă. Vedem ce s-a întâmplat, vedem că locurile de muncă au scăzut”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, Guvernul discută cu reprezentanții mediului privat despre soluții care să permită firmelor încheierea unor contracte de furnizare a energiei pe termen mediu și lung, la prețuri mai avantajoase.
„I-am solicitat Ministerului Energiei să lucreze împreună cu colegii din Guvern, dar și din mediul privat. Am avut ieri o întâlnire foarte bună cu reprezentanții unor camere de comerț, să vedem ce soluții pot găsi împreună, poate pe termen lung, să vedem cum pot face contracte pe termen mediu, contracte care să le asigure o energie la un preț cât mai bun. Pentru că, dacă tu te apuci să cumperi energia de azi pe mâine, sigur că te va costa mai mult decât dacă te gândești la un contract care să fie pe luni bune sau pe ani buni”, a explicat Luca Niculescu.
Referitor la posibilitatea supraimpozitării profiturilor excepționale realizate de unele companii energetice și de bănci, măsură analizată în alte state europene, premierul nu a anunțat o decizie, limitându-se să precizeze că așteaptă propunerile Ministerului Energiei.
„Întotdeauna te poți inspira din exemplele bune ale altor țări, dar aici, după cum am spus, am discutat cu ministrul Energiei, aștept să vină cu propunerile pentru ca românii să sufere cât mai puțin în această iarnă. După cum am mai spus și atunci când domnul președinte mi-a făcut onoarea de a-mi încredința formarea unui guvern, nu am promis miracole, dar ce promit însă este o respectare judicioasă a felului în care cheltuim banul public”, a conchis premierul.
