CCR a amânat dezbaterile privind completurile specializate în cazurile de corupție de la ÎCCJ pentru 19 aprilie, anterior, pe 15 aprilie, fiind stabilit ultimul termen de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea.
Voci din sistemul judiciar și din mediul politic au făcut legătura dintre soluționarea cauzei de la CCR și dosarul liderului PSD, considerând că dacă judecătorii constituționali s-ar fi pronunțat înainte de termenul din 15 aprilie, iar soluția ar fi fost ar fi fost favorabilă, dosarul DGAPSC Teleorman nu ar fi ajuns la final. Juriștii susțin că și în cazul existenței unei decizii definitive, dacă hotărârea CCR va fi de admitere a sesizării, se va putea aplica și acestei cauze.
"In situatia in care decizia CCR ar fi de declarare a completurilor de 3 ca fiind neconstitutionale si nelegal constituite, atunci toate persoanele ce au cauzele in faza apelului pot invoca in fata judecatorilor aceasta nulitate absoluta a compunerii completurilor de judecata, fapt ce va cauza pronuntarea unei solutii de casare, cu trimitere la rejudecare la instanța de fond a acestor dosare. In situația în care o persoană a invocat această excepție pe parcursul procesului, indiferent de ce etapa a procesului si ulterior ramanerii cauzei definitive, indiferent de cat timp a trecut de la acest moment, persoana poate folosi procedura de revizuire avand in vedere exceptia de neconstitutionalitate. In situatia in care hotărârile sunt definitive, iar decizia inca nu a fost comunicată sau a fost comunicată în ultimele 30 de zile de la momentul pronunțării, se poate folosi calea contestației în anulare. În situația în care au trecut și cele 30 de zile de la momentul pronunțării definitive a hotărârii, persoanele nu mai au altă cale de atac", a explicat, pentru STIRIPESURSE.RO, avocatul Cristian Ene.
Liviu Dragnea și-a exprimat intenția de a da o declarație instanței de apel, însă la termenul din 18 martie nu a fost prezent, invocând probleme de sănătate. La ședința de judecată s-a pus în discuție nulitatea completului de judecată care a dispus decizia din prima instanță, întrucât, spun contestatarii, nu a fost dată de un complet specializat în judecarea faptelor de corupție. La termenul din 15 aprilie ar urma să se dezbată și această excepție.
La acel termen, magistrații au pus în vedere părților să aibă pregătite concluziile, însă nu este exclus ca termenul să fie amânat.
Chiar dacă procesul s-ar termina, Liviu Dragnea ar urma să beneficieze de o eventuală decizie favorabilă a CCR, oricând ar fi dată această. În prima instanță, liderul PSD a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
De altfel, decizia Curții este o miză și în cazul altor inculpați, unii condamnați, precum Alina Bica, Elena Udrea, Darius Vâlcov sau Radu Mazăre.
Autorul sesizării la CCR, Florin Iordache, a susținut că s-a ignorat legea când au fost formate completurile de la instanța supremă pentru cazurile de corupție, adăugând că era obligatorie constituirea completurile specializate.
În replică, președintele ÎCCJ a spus că vicepreședintele Camerei Deputaților nu are competența să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuție nu poate fi delegată de către președintele Camerei Deputaților.
Cristina Tarcea spune că la ÎCCJ nu s-a încălcat legea, menționând că, în ceea ce privește completurile specializate, constituirea acestora este făcută conform altei legi.
Comentează