Premium
Contribuția anuală totală a sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro, arată Raportul “Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și publicat de curând.
Deși mediul de operare nu este unul prietenos și sustenabil, industria investește continuu în cercetare și dezvoltare și în programe educaționale. Am stat de vorbă despre amprenta acestui sector important cu Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Cum ați rezuma contribuția pe care companiile membre ARPIM o au la economia României?
ARPIM reprezintă vocea celor mai importante 27 de companii farmaceutice inovatoare, iar misiunea noastră este să aducem inovația medicală la pacientul român și să construim un dialog orientat către soluții cu toți cei implicați în acest proces. Totodată companiile farmaceutice inovatoare sunt un contribuitor strategic la bunăstarea și economia României. Vedem că doar în 2020 companiile au contribuit cu peste 440 de milioane de euro la formarea PIB, în mod direct și indirect. La fiecare 1 euro contribuție directă, alți 1,14 euro au fost generați în economie indirect. Din perspectiva locurilor de muncă, sectorul medicamentelor inovatoare susține în total peste 11 mii de locuri de muncă, din care peste 2,7 mii de locuri de muncă sunt susținute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenți pe piața din România, în timp ce alte peste 8 mii de locuri de muncă sunt susținute în mod indirect în cadrul companiilor care furnizează bunuri și servicii producătorilor de medicamente inovatoare. În 2020, numărul de locuri de muncă menținute sau nou create pe lanțul valoric a crescut cu circa 400.
Aceste sume includ si taxele specifice industriei farmaceutice?
Sumele prezentate mai sus se referă doar la taxele și impozitele normale oricărei alte industrii. Intr-adevăr, industria farmaceutică se confruntă de ani buni cu o taxare suplimentară, care nu există în nicio altă industrie, așa numită taxă claw-back, în valoare de 25% din cifra de afaceri. Astfel companiile farmaceutice plătesc tratamentul pentru 1 pacient din 4. Anul trecut această taxă a fost plafonată la valoarea de 25% pentru medicamentele inovatoare, lucru ce a permis un pic mai multă predictibilitate în domeniu.
În aceste condiții, ce sumă plătesc anual companiile ARPIM pentru această taxă?
Pe lângă valoarea adăugată brută și aportul la formarea produsului intern brut, o contribuție importantă este reprezentată de taxele specifice sectorului - taxa “clawback” cât și contractele cost volum/ cost volum rezultat - care constituie venituri la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, sumele fiind utilizate pentru finanțarea nevoilor de tratament ale pacienților români. Astfel, în 2019, valoarea contribuțiilor prin intermediul plăților specifice sectorului s-a ridicat la 678 milioane euro, în anul 2020 înregistrându-se o ușoară contracție din cauza scăderii înregistrate de contractele cost volum/ cost volum rezultat, ca urmare a disfuncționalităților în continuarea contractelor din 2020 cât și datorită implementării plafonării și calculului diferențiat pe tipuri de medicamente pentru taxa claw-back. Astfel, în anul 2020 plățile specifice sectorului s-au ridicat la valoarea de 582 milioane euro.
Ce investiții au companiile farmaceutice inovatoare în România?
Companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiții în activități de cercetare, acțiuni de educație medicală, de prevenție și informare. Astfel, în perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit peste 67 milioane euro, din care 33 milioane euro în studii clinice și peste 30 milioane euro în acțiuni de educație medicală continuă, de prevenție și de informare în sprijinul comunității medicale și al pacienților în România. Investițiile în activități de cercetare și dezvoltare au avut loc în ciuda întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice, reducerea acestor întârzieri putând duce la un număr mai mare de studii clinice, generând astfel un impact mai bun în economie și mai multe oportunități de acces timpuriu la tratamente inovatoare.
Cum pot fi crescute aceste investiții și de ce are nevoie acest sector al industriei?
Statul român trebuie să se gândească dacă vrea sau nu un partener strategic pe teritoriul României în zona medicamentelor inovatoare, așa cum se întâmplă în alte țări. Acest lucru înseamnă un mediu de operare mai prietenos, care să atragă investitorii, prin politici ale medicamentelor și măsuri fiscale care să stimuleze investițiile în România. Trebuie să ne concentrăm pe câteva teme mari: accesul la medicamente inovative; parteneriat strategic pentru economie; sistem de sănătate rezilient, digitalizarea sistemului de sănătate, transparentizarea datelor si ajustarea periodică a bugetului sănătății.
