Premium
Cu aproape un sfert din totalul de medicamente, retrase în ultimii doi ani, România are o reală problemă de disponibilitate a medicamentelor, cu efect negativ major asupra pacienților. Problema disponibilității medicamentelor se întâlnește însă nu doar în România, ci, în proporții diferite, în toate statele UE. Accesul la medicamente depind de structura și caracteristicile sistemelor de sănătate din fiecare stat. Lipsa medicamentelor este mai accentuată în țările estice și central europene, inclusiv Portugalia si Marea Britanie, în care prețurile sunt considerabil mai mici. Prin urmare, retragerile medicamentelor din motive comerciale, de pe aceste piețe, a devenit deja un fapt obișnuit. Importul paralel este una dintre soluțiile la îndemână pentru a răspunde la criza medicamentelor, iar experiența altor state a arătat impactul pozitiv al importului paralel prin deschiderea competiției pe segmentul medicamentelor inovative.
Actuala Președinției a Consiliul Uniunii Europene, a discutat deschis despre beneficiile pe care importurile paralele de medicamente le pot aduce pacienților din Bulgaria. În primul rând, distribuția paralelă permite pacienților cu venituri mici să cumpere medicamente de înaltă calitate la prețuri rezonabile. În plus, distribuția paralelă acționează ca o concurență pentru monopolul creat de industria farmaceutică, facilitand astfel prețuri convenabile pentru consumatori. Ministerul Sănătății din Bulgaria este încurajat să urmeze paradigma de succes a multor state membre care au beneficiat de importuri paralele de medicamente.
Un alt exemplu îl reprezintă Finlanda. Potrivit OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), asistența medicală din Finlanda este asigurată de un sistem public puternic reglementat, care este supus unui control constant. Privind datele, Finlanda nu este o țară semnificativ importatoare paralel. Cu toate acestea, Finlanda a adoptat, în 2016, un pachet de economii de 134 milioane de euro pentru medicamente, favorizat de importul paralel.
Referitor la Romania, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, doamna Anca Păduraru, declara în decembrie 2017: “Mai important decât încercarea de a interzice/restrânge exportul paralel este că România nu beneficiază, în condițiile actuale, de importul paralel, care ar putea reprezenta o opțiune de aprovizionare alternativă, în special pentru medicamentele esențiale retrase, pentru care nu există o alternativă generică pe piață”.
Chiar în condițiile aspectelor particulare de care trebuie ținut cont în analiza situației din România, cum este situația economică care se reflectă în bugetul mic alocat medicamentelor, criza medicamentelor este totuși, la nivel global, o realitate a pieței farmaceutice și o consecință a intereselor divergente ale jucătorilor. Aceste interese trebuie însă adaptate contextului actual de asigurare a disponibilității medicamentelor pentru pacienți. Și tocmai plecând de la nevoia de a satisface obiectivul de sănătate publică, trebuie spus că prin importul paralel statul câștigă un instrument suplimentar, de acțiune pro-pacient și o soluție la lipsa medicamentelor în urma retragerilor comerciale. Distribuția paralelă crează o eroziune generală a prețurilor de care beneficiază toți pacientii prin aducerea unui important element competitiv dinamic în mod special pe un segment altfel necompetitiv - al medicamentelor protejate de patent - o parte a pieței pe care genericele nu ajung.
Cum pot beneficia pacientii de medicamentele importate paralel:
Medicamentele importate paralel sunt identice cu cele originare distribuite direct în Romania: eficacitatea terapeutică și siguranța medicamentului originar distribuit direct sunt aplicabile și pentru medicamentul importat paralel.
Diferența constă în preț și în faptul că sunt introduse în România prin alte canale de distribuție decât cele agreate de deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului respectiv. Adică prin distribuitori angro autorizați național, dar care achizițonează medicamentele nu direct de la producatori, ci de alți distribuitori autorizați din spatiul UE. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) si ANMDM gestionează distribuția paralelă a medicamentelor autorizate european și național.
Deși ordinul de ministru (OMS 368/2017) privind modalitatea de calcul a prețurilor medicamentelor a fost recent modificat și completat, statul evită încă să includă aici și modul de calcul al prețurilor medicamentelor importate paralel. Ca urmare, pacienții nu pot beneficia de aceste medicamente în sistemul de compensare de care benficiază medicamentele originare, care acum sunt retrase de pe piață de către producători.
Experiența în asimilare a politicilor publice europene de către statele naționale, arată că, deși procesul de însușire a politicilor Uniunii este de durată, statele asimilează modelul european. România nu este deci o situație unică, iar discuția despre beneficiile distribuției paralele se defășoară la nivel european, stimulată așa cum arătam și mai sus, inclusiv de președinția Bulgară a UE. Organismele de conducere ale UE îndrumă statele către o paletă largă de soluții pentru a crește accesul pacienții la medicamente, inclusiv import paralel.
