Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu International Justice Mission, inițiază o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu fundația International Justice Mission (IJM), lansează o serie de recomandări legislative pentru consolidarea sistemului penal din România și protejarea eficientă a copiilor victime ale traficului de minori. Propunerile urmăresc reducerea duratei proceselor penale, facilitarea accesului la justiție și întărirea sprijinului acordat victimelor minore ale traficului de persoane, în conformitate cu standardele internaționale privind protecția copilului.
Durata procedurilor penale durează mai mult decât copilăria
Un element central al acestor recomandări îl reprezintă propunerile legislative și soluțiile inovatoare menite să accelereze accesul la justiție și să întărească protecția copiilor victime ale traficului. Fiecare măsură are la bază interesul superior al copilului, ca principiu fundamental al reformei.
În acest sens, la începutul acestei săptămâni a fost depusă în Parlament o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Printre măsurile legislative propuse se numără:
simplificarea procedurilor judiciare;
eficientizarea procedurii de cameră preliminară și evitarea reluării inutile a etapelor procesuale;
transferul competenței pentru infracțiunile sexuale asupra copiilor de la judecătorie la tribunal;
îmbunătățirea drepturilor și protecției victimelor;
modernizarea metodelor de citare și comunicare în timpul procesului penal.
„Luni am depus în Parlament un proiect legislativ de modificare a Codului de Procedură Penală, semnat de 40 de parlamentari din toate partidele și de reprezentanți ai minorităților. Este rezultatul a doi ani de muncă colaborativă cu experți, instituții și societatea civilă. Ne-am concentrat pe două direcții esențiale: scurtarea procesului penal și protejarea reală a drepturilor victimelor.
Durata excesivă a proceselor penale nu este doar o problemă administrativă. Este o formă de revictimizare instituțională, mai ales pentru victimele traficului de persoane – copii, tineri fără sprijin, femei care au suferit abuzuri îndelungate și foarte violente.
Parlamentul, ca legiuitor, prin Comisia de combatere a traficului de persoane, are responsabilitatea de a răspunde realității din țara noastră, de a aduce vocea victimelor în centrul politicilor publice și de a oferi cadrul legislativ necesar pentru a proteja cetățenii și a oferi justiției instrumentele necesare pentru o urmărire penală eficientă a inculpaților. După ani de exploatare, victimele ajung să aștepte alți ani pentru finalizarea anchetei și a procesului.
Acest lucru le descurajează să participe și le prelungește suferința. Justiția trebuie să fie un sprijin real, nu o povară care se întinde pe ani de zile. Și asta vrem să schimbăm prin acest proiect legislativ.”, spune Diana Tușa, Președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Deputatul Diana Tușa, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane
„România se confruntă cu una dintre cele mai grave realități din Europa: aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt copii. Parteneriatul Cadru privind Protecția Copilului nu este doar un acord bilateral între România și Statele Unite ale Americii – este o declarație de voință comună, un angajament ferm de a transforma sistemul de justiție din România prin abordări centrate pe victimă și informate cu privire la traumă.
Când justiția durează ani de zile și întârzie, victimele rămân captive într-un trecut dureros, iar copiii cresc în umbra traumei, fără răspunsuri, fără reparații, fără dreptate. Nu putem accepta ca durata unui proces penal să fie mai lungă decât copilăria însăși. Este timpul ca legislația să reflecte urgența reală a cazurilor de trafic de copii. Iar Parteneriatul Cadru privind Protecția Copilului este un semnal clar că România și partenerii săi internaționali sunt pregătiți să acționeze, să reformeze și să construiască un viitor în care traficul de persoane nu mai are loc.”, explică Shawn Kohl, Director European Anti-Traficking Program, International Justice Mission.
Shawn Kohl, Director European Anti-Traficking Program, International Justice Mission
Modificările legislative propuse sunt esențiale în contextul în care România se confruntă cu un număr ridicat de victime ale traficului de persoane, inclusiv minori. Din cele 610 victime identificate pe parcursul anului 2024, mai mult de jumătate sunt victime minore (54,59%, adică 333 din 610 victime identificate în 2024, conform Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane - ANITP), ceea ce subliniază vulnerabilitatea continuă a copiilor la trafic și exploatare. Iar în primele 6 luni ale anului 2025, sistemului românesc anti-trafic le-au fost notificate în total 326 de victime, dintre care 42% sunt victime minore, mai arată datele ANITP.
În prezent, soluționarea cauzelor de trafic de persoane durează, în medie, peste 1000 de zile în primă instanță, iar procedura de cameră preliminară poate adăuga încă un an până la începerea propriu-zisă a judecății.
Aceste întârzieri afectează grav dreptul la un proces echitabil și au consecințe directe asupra victimelor, care așteaptă ani de zile pentru a obține justiție și sprijin.
Pentru victimele minore, așteptarea unui verdict poate însemna trecerea de la copilărie la vârsta adultă în lipsa unei soluții.
Lipsa unui sprijin financiar în timp util și nesoluționarea laturii civile a procesului penal afectează capacitatea de reintegrare și crește riscul reîntoarcerii în situații de exploatare. În plus, durata mare a proceselor slăbește eficiența luptei împotriva criminalității organizate: probele se degradează, martorii dispar, iar inculpații pot influența victimele sau se pot sustrage răspunderii.
Măsurile legislative propuse nu presupun costuri suplimentare pentru sistemul judiciar, ci contribuie la eficientizarea acestuia, reducerea întârzierilor și creșterea încrederii publicului în actul de justiție. Totodată, aliniază România standardelor internaționale și corectează deficiențele care au împiedicat până acum o protecție reală a victimelor traficului.
Aceste demersuri se înscriu în cadrul Parteneriatului Cadru privind Protecția Copilului (Child Protection Compact – CPC România), un acord bilateral între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Departamentul de Stat al SUA. Lansat în 2024, parteneriatul se desfășoară pe o perioadă de cinci ani și are ca obiectiv combaterea traficului de minori printr-o abordare integrată, care include prevenirea, protecția victimelor și consolidarea capacității instituțiilor de aplicare a legii și a sistemului judiciar.
Prin acest program se urmărește dezvoltarea unui corp de profesioniști specializați în acompanierea copiilor în procedurile penale, cu rol de „child advocate”, instituționalizarea unor programe de formare pentru specialiști din domeniul protecției copilului și al justiției și crearea unui Centrul Național pentru Combaterea Abuzului și Exploatării Sexuale a Minorilor în Mediul Online.
Acesta va fi dedicat combaterii abuzului și exploatării online asupra minorilor, prin cooperare internațională, instrumente operaționale și formare continuă a personalului.
Propunere legislativă este disponibilă aici:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b576&an_cls=2025, iar anexat acestui comunicat găsiți o prezentare a principalelor prevederi ale propunerii legislative.
DESCRIEREA PROIECTULUI LEGISLATIV – B576 /2025
Principalele prevederi ale propunerii de modificare și completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
Modificarea competenței pentru infracțiunile sexuale asupra copiilor
Pentru a asigura o anchetă corectă și adaptată nevoilor copiilor victime ale infracțiunilor sexuale, este esențial ca aceste cauze să fie soluționate de magistrați specializați. Propunerea legislativă transferă competența de la judecătorii la tribunale, permițând astfel formarea unor echipe cu expertiză reală în investigarea și judecarea acestor infracțiuni grave, oferind posibilitatea de folosire a unor mijloace probatorii adaptate minorilor, în vederea aflării adevărului, și cu respectarea drepturilor copiilor și evitarea victimizării secundare a copiilor victime ale abuzului sexual.
· Mutarea competenței asupra infracțiunilor împotriva libertății și integrității sexuale a copiilor de la judecătorie la tribunal ca instanță de fond. Această schimbare reflectă gravitatea și complexitatea unor astfel de infracțiuni și oferă o garanție suplimentară protecției minorilor, cazurile fiind instrumentate de magistrați mai experimentați, cu o capacitate instituțională mai mare.
· Prin schimbarea de competență, România își consolidează capacitatea de a face dreptate în cazurile de abuz sexual asupra copiilor, corelând competența acestor infracțiuni cu cea referitoare la pornografia infantilă, respectiv traficul și exploatarea copiilor, astfel aliniindu-se la standardele internaționale și consolidând protecția victimelor vulnerabile.
Modificări care au drept scop eficientizarea procedurii de cameră preliminară:
Proiectul de lege introduce un cadru mai eficient și mai previzibil pentru desfășurarea procedurii în camera preliminară, etapă care reprezintă adesea un blocaj în cauzele complexe, inclusiv în dosarele de trafic de persoane. Modificările propuse sunt esențiale în cauzele de trafic de persoane, caracterizate prin complexitate ridicată, număr mare de inculpați, probe transfrontaliere și victime vulnerabile.
· Reglementarea reunirii și disjungerii cauzelor în camera preliminară, pentru soluționarea unitară a problemelor de drept comune și pentru accelerarea judecării cauzelor complexe. Efectele acestei măsuri se vor resimți în special în cazurile cu mai mulți inculpați, mai multe infracțiuni sau mai multe victime. Noile prevederi permit fie reunirea, fie disjungerea cauzelor în faza de cameră preliminară, în funcție de context. Astfel, cererile și excepțiile pot fi soluționate unitar atunci când vizează aceleași probe, iar în dosarele complexe, judecata poate începe mai rapid pentru inculpații sau faptele fără probleme procedurale, reducând durata proceselor și evitând blocajele inutile. În prezent, neregularitățile referitoare la un singur participant pot bloca întreg procesul judiciar, chiar dacă există probe suficiente pentru a continua urmărirea penală ori judecata (de exemplu, imposibilitatea de a localiza o victimă, un inculpat sau nelegalitatea urmăririi penale pentru una dintre infracțiuni).
· Stabilirea termenelor în continuare în camera preliminară, stabilite în zile succesive ori la un interval de maximum 7 zile, reprezintă o instituție procedurală care, cumulată cu măsuri suplimentare de management al dosarului, poate asigura soluționarea cauzei într-un termen scurt în camera preliminară.
· Reguli clare privind invocarea excepțiilor de către judecătorul de camera preliminară (în scris, cu cu un interval de timp înainte de termenul stabilit pentru dezbaterea acestora) astfel încât să fie previzibil dacă în continuare va exista o procedură cu citare sau fără citare în camera preliminară și pentru a se evita amânarea momentului soluționării excepțiilor din pricina nevoii părților de a verifica în dosar actele și probele vizate de excepțiile judecătorului.
· Îmbunătățirea administrării probelor în camera preliminară – părțile vor fi obligate să anexeze înscrisurile la momentul în care solicită această probă sau cel târziu până la următorul termen, limitându-se posibilitatea de prelungire nejustificată și reducând abuzurile tactice. În cazul în care nu se află în posesia înscrisurilor sau a altor mijloace de probă solicitate, partea care solicită administrarea unei probe indică prin cerere și persoana fizică sau juridică în posesia căreia se află acestea, precum și datele de contact ale deținătorului. Pentru prezentarea înscrisurilor care în mod obiectiv nu au putut fi depuse împreună cu cererea în care s-a solicitat administrarea acestei probe, nu se poate acorda decât un singur termen scurt. Când se solicită proba cu martori, se va indica adresa acestora și alte date de contact prin cererea prin care s-au formulat excepțiile.
· Recunoașterea autorității de lucru judecat a hotărârilor din camera preliminară, cu privire la soluția privind nulitatea probelor sau a actelor de urmărire penală pentru situația analizei acelorași probe și acte de urmărire penală în cauze diferite: după disjungere, în noul dosar format, precum și în aceeași cauză, în al doilea ciclu procesual (după restituirea cauzei la parchet în primul ciclu procesual), când are loc un nou control al legalității probelor și actelor de urmărire penală care existau și înainte de restituirea cauzei la parchet, soluție legisaltivă necesară pentru securitate juridica
· Clarificarea regimului nulității absolute în cazul încălcării competenței după materie sau după calitatea persoanei, stabilindu-se că aceasta operează doar în cazul efectuării urmăririi penale de către un organ necompetent inferior în grad sau nespecializat. Se evită astfel restituirea la parchet și anularea actelor de urmărire penală și a probelor administrate de un parchet superior celui competent. Astfel, activitatea DIICOT va fi menținută chiar dacă încadrarea juridică a faptei este schimbată într-o infracțiune mai puțin gravă și cauza este trimisă către un parchet nespecializat; același principiu se aplică și în cazul transferului cauzei de la un parchet de pe lângă tribunal la un parchet inferior. În interesul unei eficiente derulări a procesului penal este tocmai conservarea, păstrarea ca legal administrate a actelor și probelor obținute de un parchet superior ierarhic celui competent, ceea ce ar permite soluționarea în termen mai scurt a cauzelor penale.
· Unificarea regulilor privind invocarea nulității relative care vizează încălcarea unor dispoziții procedurale care guvernează urmărirea penală. Pentru a asigura un tratament echitabil în toate tipurile de proceduri penale, propunerea legislativă introduce un termen clar și unitar pentru invocarea nulităților relative, formularea de cereri și excepții privind nereguli din faza de urmărire penală. Această modificare elimină diferențele actuale dintre procedura prin rechizitoriu și cea prin acord de recunoaștere a vinovăției, prevenind abuzurile și întârzierile cauzate de interpretări neuniforme ale legii.
· Contestația privind durata procesului penal se va aplica și pentru camera preliminară, față de durata mare a acestei faze în unele dosare, în prezent, și pentru a se putea verifica o extindere a duratei procedurii în camera preliminară, chiar și cu noile amendamente propuse.
Consolidarea drepturilor și protecției victimelor traficului de persoane, în special a minorilor victime ale traficului
Propunerea legislativă aduce îmbunătățiri semnificative drepturilor și protecției victimelor, prin următoarele prevederi:
· Drepturi procedurale extinse ale persoanei vătămate: informarea la fiecare a audiere a acesteia privind dreptul de a propune probe, de a adresa întrebări suspecților, inculpaților, martorilor și experților, de a consulta dosarul cauzei, de a formula cereri și excepții, de a prezenta concluzii și de a face orice alte demersuri permise de lege în legătură cu latura penală a cauzei.
· Preocuparea pentru copiii victime și accesul lor la justiție prin completarea adusă articolului 289 din Codul de procedură penală, introducându-se un nou alineat, alin. (8/1), care impune ca organul de urmărire penală să se sesizeze din oficiu atunci când este în interesul superior al copilului, inclusiv în situațiile în care minorul formulează plângere în lipsa reprezentantului legal, precum și ori de câte ori consideră că există un conflict de interese între persoana lipsită de capacitatea de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă și reprezentantul legal.
· Dreptul victimei de a i se comunica o copie a rechizitoriului. Se reglementează dreptul victimei infracțiunii de a i se comunica o copie a rechizitoriului, lucru care se întâmplă în practică la unele instanțe, la care parchetul depune și numărul necesar de exemplare ale rechizitoriului, dar această bună practică trebuie să se generalizeze și să devină obligatorie. Victima infracțiunii era plasată într-o poziție marginală, neputând cunoaște conținutul rechizitoriului decât prin consultarea dosarului, pe cheltuială proprie, deși încălcarea drepturilor ei fundamentale declanșează cercetarea penală. Este important ca victima să cunoască ce s-a reținut ca fiind probat din ceea ce a făcut inițial obiectul sesizării, iar acest lucru este și mai relevant în cauzele complexe, în care se scurge mult timp de la sesizarea organelor judiciare, iar urmărirea penală a vizat mai multe fapte, mai multe victime și mai mulți inculpați.
· Garanții privind audierea victimei în lipsa apărătorului: dacă victima este audiată fără asistență juridică și acest lucru a produs o vătămare drepturilor sale, victima poate solicita constatarea nulității actului sau excluderea parțială a declarației sale. Instanța poate dispune, din oficiu, constatarea nulității doar dacă se constată atingerea adusă drepturilor victimei. În cazul în care victima urmează să fie reaudiată și a fost victimă a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 93 alin. (4) CPP, organele judiciare sunt obligate să asigure asistența juridică obligatorie. Această dispoziție urmărește să protejeze declarațiile inițiale ale victimelor luate fără prezența unui avocat, evitând totodată anularea întregii urmăriri penale din cauza lipsei asistenței juridice la prima audiere a victimei.
· Obligația de informare a victimelor privind dreptul la asistență juridică gratuită, la avans din compensația financiară și la compensație financiară recunoscut anumitor categorii de victime prin Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, precum și privind drepturile prevăzute pentru anumite categorii de victime în legi speciale, inclusiv prin Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.
· Dreptul de a i se comunica victimei, atunci când nu înțelege limba română, traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, a rechizitoriului și a oricărei hotărâri judecătorești care soluționează fondul cauzei, iar, la cerere, și traducerea altor documente esențiale (simetric dreptului inculpatului).
· Înregistrarea audio-video obligatorie a audierilor victimelor vulnerabile, cu respectarea principiilor sensibile la gen și prezența unui psiholog sau a altui specialist în audierea victimelor, atunci când apărătorul lipsește.
· Luarea măsurilor de protecție după finalizarea judecății. Se introduc norme noi care să permită luarea măsurilor de protecție după judecarea procesului, dacă există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a victimei, a părții civile ori a unui membru de familie al acestora sau a unui martor ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le-au furnizat organelor judiciare sau a declarațiilor lor, inclusiv în cazul în care dosarul s-a finalizat cu o soluție de netrimitere în judecată. Astfel, pentru a răspunde riscurilor care pot apărea după eliberarea persoanelor condamnate, propunerea legislativă introduce posibilitatea luării de măsuri de protecție și după încheierea procesului penal, indiferent dacă victima sau martorul care au nevoie de măsuri de protecție au beneficiat sau nu de protecție pe durata procesului penal.
Drepturile inculpatului și garanțiile procedurale
Inculpatului i se recunosc, de asemenea, drepturi suplimentare.
· Dreptul de a primi traduceri ale hotărârilor privind măsurile preventive, a rechizitoriului și hotărârilor judecătorești care soluționează fondul cauzei, și, la cerere, ale altor documente esențiale (suplimentar față de dispozițiile actuale privind dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret) atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română.
· Acces gratuit la interpreți și materiale traduse pentru inculpații care nu înțeleg limba română.
Modernizarea metodelor de citare și comunicare
Se propun o serie de modificări privind citarea, conținutul actelor de sesizare și a modului de identificare a părților și martorilor astfel încât să existe mai multe canale de transmitere a citațiilor în scopul celerizării procedurii și asigurării unui proces care să încurajeze victimele să participe la proceul penal.
· Colectarea obligatorie a mai multor modalități de contact (telefon, e-mail, social media) în timpul audierilor inițiale pentru o comunicare eficientă cu părțile, inclusiv cu victimele. Astfel, se adaugă obligatoriu colectarea de către organul judiciar a numărului de telefon și e-mail-ului, precum și a oricăror altor date de contact la care pot fi trimise citațiile prin mijloace ce asigură transmiterea textului, inclusiv conturi de rețele sociale și mesagerie instantanee la care partea/subiectul procesual dorește să îi fie comunicate actele de procedură. De asemenea se introduc dispoziții referitoare la actualizarea acestor date de contact la fiecare audiere, precum și obligația procurorului de a verifica actualitatea acestora înainte de trimiterea în judecată.
· Metode extinse de citare. Modificări similare se introduc și privind partea introductivă a actelor de sesizare astfel încât să fie cunoscute mai multe canale de transmitere a citațiilor sau altor informații privind procesul în scopul celerizării procedurii, dacă citarea nu se poate realiza prin modalitățile deja cunoscute (la adresa poștală, la locul de muncă, prin e-mail, telefon). Plângerea, denunțul, plângerea prealabilă vor conține și informații privind numărul de telefon și e-mail-ul persoanei care le formulează, deoarece există deja norme privind felul în care se realizează citarea prin aceste mijloace, însă nu există și obligativitatea indicării lor, așa cum există în Codul de procedură civilă pentru orice cerere de chemare în judecată, reconvențională, de intervenție sau întâmpinare.
· Proceduri speciale de citare pentru victimele protejate. Când față de persoana citată sunt luate măsuri de protecție, precum și atunci când pentru siguranța ei sau a membrilor de familie acesteia informațiile privind reședința persoanei citate nu pot fi făcute cunoscute ori aceasta se află într-un adăpost sau în altă locație cu adresă confidențială, citarea se poate realiza prin intermediul instituțiilor publice pentru protecția acestor categorii de persoane, care au ca atribuții facilitarea participării victimelor la activitatea de urmărire penală şi judecată, a instituțiilor care au ca obiect de activitate combaterea infracțiunilor a căror victimă sunt persoanele citate ori prin intermediul angajaților din cadrul organelor de poliție, asigurând confidențialitatea.
Simplificarea procedurilor de percheziție informatică
În prezent, percheziția informatică poate dura săptămâni sau luni, ceea ce face imposibilă prezența continuă a suspectului, inculpatului sau apărătorului la sediul organului judiciar. În practică, unele instanțe au refuzat autorizarea percheziției informatice în lipsa unui suspect, deși astfel de percheziții sunt esențiale pentru identificarea probelor în fazele incipiente ale anchete.
· Obligația de prezență doar pentru persoanele de la care au fost ridicate dispozitivele, nu și pentru inculpați în toate cazurile. Înlăturarea dificultăților practice în legătură cu efectuarea percheziției informatice, reprezintă o necesitate a urmăririi penale. Etapa propriu-zisă a percheziției informatice implică operațiuni tehnice realizate cu softuri specializate, fără a necesita prezența inculpatului sau a apărătorului – similar altor tipuri de expertize (genetică, criminalistică etc.). Prezența inculpatului nu aduce garanții suplimentare, întrucât există metode tehnice de verificare a integrității clonelor.
Despre Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a fost înființată în februarie 2024. De la înființare și până acum, Comisia a avut rolul de a monitoriza instituțiile statului în activitatea lor privind combaterea traficului de persoane, România aflându-se în fruntea clasamentului european privind frecvența acestui fenomen. Mai mult decât atât, Comisia a reprezentat un catalizator de politici publice pentru adoptarea unei legislații robuste în vederea ameliorării fenomenului. Suplimentar, Comisia joacă rolul unui accelerator de soluții prin dezbateri consistente cu societatea civilă dar și prin cooperare internațională, menținând dialogul cu partenerii strategici pe această temă și preluând exemple de bune practici în eradicarea traficului de persoane.
Despre International Justice Mission
International Justice Mission (IJM) este o organizație globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenței. IJM colaborează cu autoritățile locale în 33 de programe din 19 țări pentru a combate sclavia, violența împotriva femeilor și copiilor și abuzul de putere împotriva persoanelor vulnerabile. IJM susține prin acțiunile sale reintegrarea victimelor, tragerea la răspundere a făptuitorilor și consolidarea sistemelor de justiție. International Justice Mission a lansat Programul European Anti-Trafic la sfârșitul anului 2019, cu scopul de a sprijini guvernele din Europa să pună capăt impunității pentru traficul transfrontalier. În România, International Justice Mission colaborează cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române (DCCO), precum și cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) pentru a implementa programe care au ca scop sprijinirea Guvernului României în eforturile sale de a răspunde la problematica traficului de persoane.
Child Protection Compact (Parteneriatul pentru Protecția Copilului) este o inițiativă bilaterală cu o durată de cinci ani, semnată în septembrie 2024 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite. Finanțată de către Biroul pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al SUA, această inițiativă are ca scop consolidarea capacității României de a combate traficul de minori în toate formele sale, cu un accent deosebit pe prevenirea exploatării sexuale și a muncii forțate în rândul copiilor. În baza acestui acord, Statele Unite s-au angajat să ofere asistență financiară externă pentru sprijinirea eforturilor României de a îmbunătăți identificarea victimelor, furnizarea de servicii specializate de protecție și asistență, consolidarea răspunsului autorităților de aplicare a legii și al sistemului judiciar, precum și creșterea coordonării interinstituționale.
Aflați mai multe la www.ijm.org/stories/location/romania
Comentează