stiripesurse.ro vă prezintă o sinteză cu principalele subiecte din presa zilei, având ca temă centrală o analiză pe tema luptelor interne din PSD și a modului în care liderii acestui partid sunt dependenți de sprijinul liderilor locali.
contributors.ro:
Luptele de acum sunt şi ocazia de a releva modul în care partidul de guvernământ şi regimul Dragnea sunt organizate în funcţie de reţeaua de feude alocate seniorilor locali. Situaţia domnului Dragnea ar fi gravă cu adevărat doar în măsura în care s-ar produce o dezertare masivă în cadrul acestei mase de spriijin. Nicolae Bădălău este figura ce întruchipează această temelie a PSD. Fără această temelie, regimul domnului Dragnea nu poate dura.
Luptele fratricide de acum sunt fotografia României în pragul centenarului Unirii de la 1918. Aceasta este România: o moşie revendicată de diferite tabere, un spaţiu pustiit de demagogie şi anesteziat de televiziunile de ştiri. În absenţa unei opoziţii reale, unicul scenariu de înlăturare ale domnului Dragnea este cel ce a condus la prăbuşirea lui Victor Ponta: devorarea sa de către foştii săi complici. Nu principiile nobile vor conta, ci capacitatea rivalilor de a mobiliza un sprijin politic credibil. Iar acest sprijin înseamnă mai fonduri destinate întăririi puterii celor ce sunt atât de puternici deja.
Luptele fratricide de acum pot fi semnul agoniei unui regim. Dar ar fi o dovadă de naivitate impardonabilă să îi privim pe inamicii domnului Dragnea ce pe apărătorii valorilor bunei guvernări. Idealismul nu îşi are locul aici. Bizantinismul pesedist de acum este un avatar al celui comunist. Indiferent de cei care îl conduc, PSD rămâne acelaşi instrument dedicat subdezvoltării durabile. Înlăturarea domnului Dragnea nu poate modifica nimic din articulaţiile acestei maşinării politice pesediste. Chipurile se pot schimba, dar angrenajul funcţionează mai departe, implacabil. (Mai multe detalii AICI)
Romania Libera:
Desigur, lumea s-a săturat de Dragnea și oricine îl contestă, în interiorul PSD, pare a fi un personaj pozitiv. Dar cred că ar fi bine să nu ne facem iluzii în legătură cu premierul Tudose și orice alt demnitar provenit din acest PSD.
Luni seară, în fața lui Gâdea și Badea, el a recitat piesa corectă: demnitarii cu probleme penale trebuie demiși, iar procurorii DNA nu fac dosare penale unor nevinovați, doar ca să schimbe Guvernul. Omul merită aplaudat măcar pentru șocul care s-a văzut pe fețele celor de la A3: după ce ore întregi se străduiseră să-i culeagă fiecare fir de praf de pe costum, el le-a răsplătit tandrețea spunând exact ceea ce nu doreau să audă. Nu cred că Tudose a fost sau va fi vreun apărător al DNA. Omul a intrat în conflict cu Dragnea și ia distanță. Guvernul e plin de inși cu probleme penale, dar Tudose vrea, de fapt, să scape de Shhaideh, pușculița liderului PSD. Fără Shhaideh, Dragnea nu mai controlează banii care se distribuie primarilor și consiliilor județene, deci nu va mai controla voturile în interiorul partidului. Este pur și simplu o bătălie pentru putere.
Marele câștigător al acestui conflict este președintele Iohannis. Pentru el e foarte bine, indiferent cine iese câștigător din confruntare: un condamnat sau un plagiator. Niciunul nu reprezintă un pericol, din perspectiva prezidențialelor din 2019. Haosul din PSD, bătăliile interne, guvernarea stupidă: minunate pentru domnul Iohannis, care merge pe principiul „cu cât mai rău, cu atât mai bine“. De altfel, e evident cum îl ține șeful statului în șah pe Tudose prin intermediul SRI: pentru ca CNATDCU să poată decide dacă acesta și-a plagiat sau nu doctoratul, este nevoie de o opinie a academiei SRI. Iar această opinie nu mai sosește la CNATDCU, motivul stupid fiind că academia nu are rector, deocamdată. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
În Germania, sindicatele par să fie mai interesate de reducerea programului de muncă decât de majorările salariale. Să fie această tendinţă calea spre echilibrarea salariilor între est şi vest? BCE ar înclina spre salarii mai mari în vest pentru că i-ar fi mai uşor să protejeze revenirea din zona euro.
La zece ani de la izbucnirea marii crize financiare, perspectivele economiei globale sunt, cu câteva excepţii, mai bune ca niciodată în această perioadă. Şi totuşi, revenirea este incompletă, pentru că creşterile salariale au rămas slabe, după cum a avertizat FMI. Acest lucru creează senzaţia că de revenire nu profită toată lumea, cu consecinţele politice vizibile, precum declinul partidelor tradiţionale şi ascensiunea populismului.
În Germania, uniunea sindicală IG Metall, cea mai puternică din lumea industrializată, face presiuni pentru creşteri salariale de 6%, dar şi pentru un program de lucru mai flexibil: 28 de ore pe săptămână (în loc de 35 de ore) pe o perioadă de până la doi ani dacă salariatul vrea acest lucru pentru un echilibru mai bun între muncă şi viaţa privată. După doi ani, salariatul se va putea întoarce la programul de lucru complet. IG Metall reprezintă 3,9 milioane de salariaţi din industrii de bază variind de la producţia de maşini la energie.
Cererile uniunii reflectă încrederea în sine tot mai puternică a acesteia în condiţiile în care cea mai mare economie europeană va creşte cu 2% anul acesta, iar sindicaliştii spun că angajaţii ar trebui să primească o porţie corectă din succesul economic, scrie Reuters.
„Nu există motive pentru cumpătare“, a afirmat liderul IG Metall Joerg Hofmann, argumentând prin creşterea solidă din sectorul industrial şi performanţa puternică a economiei. Creşterea salarială de 6% este comparabilă cu cea pentru 5% din cea mai recentă rundă de negocieri, de la începutul anului trecut, care a avut ca rezultat o creştere de 2,8% începând cu 1 iulie 2016 şi alta de 2% din 1 aprilie 2017. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In 2014, poluarea aerului a provocat moarte prematură (înainte de 65 de ani) a peste 520.000 de persoane în cele 41 de state europene. Aproape 490.000 de morţi s-au înregistrat numai în Uniunea Europeană. Iată bilanţul macabru al raportului 2017 privind calitatea aerului, publicat de Agenţia europeană a mediului.
In palmaresul poluanţilor cei mai toxici, cap de listă figurează particulele fine, cele cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri. Acestea fac 428.000 de victime în Europa, din care 399.000 în Uniunea europeană. Dioxidul de azot şi ozonul urmează în clasamentul celor mai toxici poluanţi.
Bilanţul de mai sus, cert foarte « negru », este mai puţin rău decât cel de anul trecut care totaliza 550.000 de morţi prematuri pentru anul 2013.
La nivel de state, Germania, ţara cea mai populată din Europa, plăteşte cel mai greu tribut. Ea este urmată de Italia, Marea Britanie, Polonia şi Franţa. (Mai multe detalii AICI)
Comentează