Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

În doi ani şi jumătate, cei mai aprigi duşmani politici au devenit parteneri

revista presei

Digi24:

Una votăm, alta se alege! Rezultatele ultimelor alegeri nu mai au nicio legătură cu structura de acum a Parlamentului. În doi ani şi jumătate, cei mai aprigi duşmani au devenit cei mai buni prieteni, iar asta doar dacă vorbim despre marile alianţe. În rest, din partide s-au rupt, ca de obicei, bucăţi. Atomi migratori dintr-o parte în alta. Teoretic, ar exista şi un lucru bun în toată această mişcare browniană: ne îndreptăm către formula cu două mari partide, două mari doctrine. PSD şi PNL. Stânga şi dreapta... În decembrie 2012, cele două mari formaţiuni contracandidate au fost Uniunea Social Liberală şi Alianţa România Dreaptă. USL era alianţa dintre două partide mari: PSD şi PNL, aliate la rândul lor cu alte două formaţiuni mai mici. Iar sub Alianţa România Dreaptă, au candidat Partidul Democrat Liberal, Forţa Civică şi PNŢCD. În ultimii doi ani şi jumătate scena politică s-a schimbat continuu. Prima ruptură a fost în 2014, când USL s-a destrămat. Iar la alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, PNL şi PDL s-au aliat, pentru a-l susţine pe candidatul Klaus Iohannis. Toate aceste mişcări s-au regăsit la nivelul legislativului în timpul acestei sesiuni parlamentare, care se încheie în câteva zile. Acum în Parlament există două partide mari: PNL şi PSD. Grupul PNL s-a creat prin fuziunea PNL şi PDL. Democrat-liberalii deja îi incluseseră în structurile lor şi pe cei de la Forţa Civică.În acest moment în Parlament există două noi grupuri: Grupul Democraţilor și Popularilor, adică foștii membri PP-DD, care și-au înființat Partidul Național Democrat, şi grupul liberal conservator, care îi reunește pe aleșii PC și pe parlamentarii liberal reformatori. PC şi PLR vor deveni un singur partid: Alianța Liberalilor și Democraților. Şi, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, mergem mai în amănunt: recent, foştilor PP-DD-işti li s-au alăturat şi parlamentarii care l-au urmat pe Mircea Geoană, în noul său proiect politic de stânga. Gestul i-a iritat pe aleşii care îi sunt parteneri fideli fostului preşedinte Traian Băsescu. Parlamentarii PMP au decis să activeze din nou pe cont propriu în Legislativ. Dacă ne uităm acum la Parlament, vedem că singura formaţiune votată în 2012 şi care a rămas în aceeaşi formă este Uniunea Democrată Maghiară din România.

Hotnews:

Procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a "suporturilor de sune, imagine si date", adica a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor. Asa suna unul dintre amendamentele admise la legea avocaturii depuse de senatorul PSD, Ioan Chelaru, si insusite de Comisia Juridica din Senat. Raportul Comisiei juridice cu aceste modificari a ajuns astazi in plen, urmand ca maine sa fie votate modificarile la legea avocaturii.

Ziarul Financiar:

Sub aparenta punte pe care Atena şi creditorii săi şi-au construit-o unii spre ceilalţi, băncile greceşti continuă să fie drenate de viaţă, cifre mai mult sau mai puţin alarmante îi zăpăcesc pe de­ponenţi, iar oficiali ai Băncii Centrale Europene amplifică senzaţia de nesiguranţă. Oricât de mult vor putea construi creditorii şi guvernul de la Atena pe baza noilor propuneri de reforme prezentate de oficialii greci, totul s-ar putea nărui oricând din cauza unei posibile crize politice în Grecia. Iar pe 14 iulie, când ajung la scadenţă obligaţiuni samurai de 20 de miliarde de yeni (162 milioane de dolari) emise de guvernul grec pe pieţele japoneze în 1995, ar putea veni mult temutul default suveran al Greciei. Aproximativ 1,6 miliarde de euro au fost retrase luni din depozitele din sistemul bancar grecesc, după retrageri de două miliarde de euro de vineri şi din weekend, potrivit Financial Times, care citează doi bancheri greci, fără a-i identifica. Tot FT scrie că doar din bancomate sâmbătă şi vineri grecii au scos 400 de milioane de euro, iar băncile au impus neoficial o limită de retragere de 3.000 de euro. Pe de altă parte, ziarul grec Kathimerini sugerează că ritmul reducerii depozitelor a încetinit considerabil şi citează surse bancare care spun că luni din depozitele constituite la băncile locale au fost retrase puţin mai mult de 500 de milioane de euro, care se adaugă ieşirilor de 1,5 miliarde de euro de vineri şi celor totale de peste cinci miliarde de euro de săptămâna trecută.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.